Cotidianul portughez Público nu a fost niciodată tandru cu bancherii si finanțele, ceea ce e de înțeles intr-o țară falimentată de bănci. Precum femeile părăsite, Público a hărțuit cu răutate nestinsă ideologii pieței si ai dreptei.
Asa se face ca intr-un editorial recent, Público a lansat următorul verdict: băncile funcționează astăzi precum cartelurile drogurilor. Ba, mai mult, băncile sint cea mai mare amenințare cu care se confruntă societățile noastre.
Precum cartelurile de droguri, și băncile de azi sint rezultatul unei globalizări haotice. Precum puternicele mafii sud-americane ale drogurilor, băncile produc si traficul, si dealerii, si adicția.
Cartelurile financiare domină lumea politică planetară; partidele, politicienii se supun băncilor si le ajută să își mențină afacerile de megamiliarde, iar asta se produce printr-o suprimare a funcționării democrației. Cum s-a văzut în cazul Greciei, drepturile constituționale sînt înghețate in numele unei singure priorități pentru stat: să servească băncile.
Ziarul se oprea acolo, însă e limpede că multe din conceptele în numele cărora sînt salvate băncile sînt nu doar obscure, dar de o factură cvasi-religioasă. Precum acele complicate speculații medievale în jurul ierarhiei îngerilor, sau al economiei păcatelor, lucruri care nu le erau explicate oamenilor de rînd, pentru că prea dificile, la fel, astăzi, se mentionează superior criza acelor de neînțeles „subprimes”, sau „datoria suverană” a statelor, care se dovedește in realitate o datorie înlăturătoare de „suveranitate”.
Vârful jargonului teologic a fost atins de expresia „creștere negativă” pe care o folosesc experții Fondului Monetar Internațional când economia unei țări intră in colaps.
Băncile se află așadar intr-o dependență toxică de finanțele publice, iar cetățenii trebuie să-și strângă cureaua pentru a plăti dozele solide ale unor legiuni de Pablo Escobari ai finanțelor lumii...
Si tot ele te lichidează când nu plătești la timp.
