Independenţa ţării fost o „întâmplare” sau „un cadou” pe care moldovenii nu-l apreciază nici astăzi la adevărata valoare, crede analistul Igor Boţan:
Igor Boţan: „Suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova sunt fenomene circumstanţiale. Republica Moldova, ca şi alte 15 republici foste unionale, în virtutea unor anumite circumstanţe, legate de lupta la nivel înalt, în cadrul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, s-a pomenit cu independenţă şi cu suveranitate.”
Europa Liberă: Adică a fost o mană cerească, cum a spus odată Mircea Snegur?
Igor Boţan: „Da, a fost un dar din ceruri care, din păcate, nu a fost înţeles aşa cum trebuia să fie, din punctul meu de vedere. Iar consecinţele sunt cele pe care le avem astăzi şi care transpar din sondajele de opinie. Lumea nu este mulţumită, aproximativ 80%, adică 4/5 din cetăţenii Republicii Moldova nu sunt mulţumiţi de darul pe care l-am primit acum 22 de ani. Cetăţenii, radio ascultătorii trebuie să înţeleagă că ceea ce numim suveranitate nu este altceva decât un statut juridic al unei comunităţi fie că este vorba despre popor, fie că despre naţiune, iar manifestarea acestei suveranităţi este independenţa în adoptarea deciziilor vizavi de guvernarea acestui popor şi referitor la relaţiile internaţionale. Deci, dacă înţelegem aceste noţiuni, putem să vorbim şi despre cum Republica Moldova îşi fructifică acest statut de suveranitate şi cum se manifestă această suveranitate.”
Europa Liberă: A lua de la ruşi gaz ieftin – acesta este un gest de nesuveranitate?
Igor Boţan: „Cred că a lua de la ruşi gaz ieftin este un fel de continuare a unui statut pe care l-am avut în cadrul Uniunii Sovietice. Adică lucrurile nu se întrerup brusc, au o continuitate. Această perioadă a durat destul de mult. Iar guvernanţii Republicii Moldova, de la bun început, trebuiau să prevadă că va veni un timp când gazul va trebui să fie procurat la preţuri internaţionale pentru că aceasta înseamnă statutul de suveranitate şi al independenţei.”
Europa Liberă: Exact la acest exemplu am vrut să ne referim: cât de independent poate fi un stat care depinde de livrările de gaze din Rusia sau de importurile de fructe şi vinuri?
Igor Boţan: „Răspunsul meu este da, este Republica Moldova, la fel ca şi Ucraina, sunt independente pentru că independenţa acestor două state este un
datum de care depinde echilibrul de forţe dintre Occident, spre care vrea populaţia Republicii Moldova, dar populaţie care nu atinge standardele Uniunii Europene, pe de o parte şi, pe de altă parte, această Republică Moldova care vrea să fie atrasă în orbită de către ruşi, dar deocamdată cetăţenii cumva şi elitele politice se opun pentru că admit că un viitor mai bun pentru Republica Moldova ar fi în Occident. Şi atunci trebuie să facă faţă acestor circumstanţe: preţuri înalte, presiuni, influenţe. Şi exportatorii sunt independenţi să ridice calitatea vinurilor moldoveneşti, să caute alte pieţe, să îşi schimbe activitatea, dacă producerea vinurilor nu este un business profitabil. Deci suveranitatea şi independenţa înseamnă că oamenii din Republica Moldova au consimţit, acum 22 de ani, să îşi ia soarta în propriile mâini, să adopte decizii pe propria răspundere. Şi este adevărat că aici sunt un şir de factori. Dar cu ce este mai presantă impunerea de către Rusia a preţurilor înalte decât calitatea guvernului pe care îl aleg cetăţenii Republicii Moldova? La fel cum ne plângem de preţuri înalte pentru gaze, putem să ne plângem de alegerea pe care am avut-o, atunci când i-am adus la guvernare pe cei care nu guvernează astăzi şi suntem nemulţumiţi de ei.”
Europa Liberă: Sau standardele de calitate din Occident, unde nu poţi să intri cu te miri ce. O întrebare „armenească” pe final. Totuşi, ca să fii independent: trebuie să ai muşchi, minte, agerime?
Igor Boţan: „Ca să ai independenţă, trebuie, în primul rând, să poţi să ţi-o aperi.”
Europa Liberă: Adică arme?
Igor Boţan: „Nu doar arme. Nu doar cei cu armele îşi pot apăra independenţa şi calitatea de om. De exemplu, într-o societate, există oameni foarte, foarte slabi, dar cu putere a intelectului, care sunt respectaţi şi sunt ridicaţi în topurile societăţii respective. O ţară mică, cum este Republica Moldova, ar putea fi foarte, foarte abilă, prin pârghii diplomatice, prin găsirea nişei în dezvoltarea economică, prin asigurarea unor relaţii normale cu vecinii, chiar depăşind problemele care au un aspect istoric şi trebuie să fie foarte, foarte fermă în afirmarea viziunii sale de viitor. Şi trebuie să transmită tuturor mesaje că nu va schimba vectorul şi viziunea pentru viitor.”
