Cu un anumit fast, Transnistria a marcat 23 de ani de la proclamarea unilaterală a independenţei, nerecunoscută până astăzi dar care a dar naştere unei regiuni de facto separate de restul Moldovei şi unui lung conflict îngheţat. Transnistria este şi subiectul discuţiei lui Vasile Botnaru cu analistul Igor Boţan.
Igor Boţan: „Vicepremierul rus Dmitri Rogozin oricum ar fi venit la Tiraspol, pentru sărbătorirea aniversării declaraţiei independenţei Transnistriei de Republica Moldova. Şi pentru a atenua acest afront, autorităţile din Republica Moldova, vicepremierul Lazăr, chipurile, se va întâlni cu Rogozin pentru a discuta probleme legate de relaţiile bilaterale.”
Europa Liberă: Înainte vreme, Jirinovski era pe rolul acesta şi marginalii executau asemenea misiuni.
Igor Boţan: „Tocmai de aceea autorităţile moldovene îi oferă lui Rogozin posibilitatea unei întâlniri la Chişinău care, chipurile, este în cadrul unui parteneriat bilateral Republica Moldova-Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Adică şi unii, şi alţii se prefac că nu observă aspectele acestea?
Igor Boţan: „Cred că se prefac. Dar lumea înţelege foarte clar că Federaţia Rusă are o strategie vizavi de Transnistria. Această strategie a fost formulată în 2000 de către Constantin Zatulin care pe atunci era directorul Institutului pentru Ţările CSI şi care a propus ca Transnistria să fie tratată şi să fie folosit modelul Puerto Rico, asociat cu Statele Unite ale Americii. În acest scop, periodic se organizează referendumuri, în care, dacă vorbim despre situaţia de la noi, transnistrenii răspund la întrebarea: sînt ei o entitate independentă, asociată cu Federaţia Rusă sau eventual de acord să fie incorporată în Federaţia Rusă. Acest mecanism funcţionează şi am văzut acest lucru la referendumul din 17 septembrie 2006.”
Europa Liberă: Aceasta însemnând că reunificarea cu Moldova, care merge spre Uniunea Europeană, este puţin probabilă?
Igor Boţan: „Nu, nu este adevărat. Pentru că Transnistria are un statut nedeterminat, această abordare a lui Zatulin este un fel de găselniţă. Şi, dacă iarăşi facem comparaţiile, cetăţenii din Puerto Rico au cetăţenie americană, au apărare comună, au şi valută comună. Dacă ne referim la Transnistria, da, Federaţia Rusă, aşa cum spuneam, implementează această strategie, aproape jumătate din cetăţenii din Transnistria au deja cetăţenia Federaţiei Ruse. Nu trebuie să mai amintim că securitatea Transnistriei este asigurată de către Federaţia Rusă în mod deschis, vădit şi aşa mai departe. A mai rămas un singur pas despre care transnistrenii vorbesc în permanenţă: să introducă rubla rusească. Nu putem trece cu vederea că totuşi există o diferenţă mare între Puerto Rico, care este o insulă în Caraibe, şi Transnistria care de jure este o parte a teritoriului Republicii Moldova. Deci tot jocul se face în acest cadru. Federaţiei Ruse nu-i convine să recunoască Transnistria pentru că nu va putea să o alimenteze eventual, aşa cum este cazul Osetiei de Sud şi al Abhaziei. Deci va intra într-un balamuc, de aceea, preferă să nu forţeze nota, să menţină status quo-ul şi să aştepte un eveniment internaţional care, din păcate, se întâmplă, aşa cum s-a întâmplat Kosovo, şi a servit drept justificare pentru recunoaştere de către Federaţia Rusă a Osetiei de Sud şi a Abhaziei. Deci ruşii au armele pregătite, au o strategie şi ştiu cum să intervină.”
Europa Liberă: În 2013, situaţia este mai complicată decât acum 5 ani sau decât pe vremea lui Elţin?
Igor Boţan: „Situaţia este diferită de toţi anii precedenţi. În luna noiembrie, va avea loc un eveniment de importanţă strategică. Federaţia Rusă şi Transnistria au vrut să împiedice ca acest eveniment să aibă loc, cu participarea adecvată a Republicii Moldova. De aceea au avut loc încercări de tensionare a situaţiei. Până la urmă, autorităţile moldovene au avut un comportament adecvat şi nu s-au lăsat provocate. Dar rămâne problema la care s-a referit şi Şevciuk. După eventuala semnare a Acordului de Asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Transnistria va deveni o enclavă într-un spaţiu de liber schimb cu Uniunea Europeană, lucru care va ridica mari probleme pentru această enclavă susţinută de Federaţia Rusă. Pentru aceasta, Federaţia Rusă caută soluţii, inclusiv exercitând presiuni asupra guvernului de la Chişinău şi asupra Kievului, lucruri cu care, de asemenea, ne-am deprins deja.”
