Parlamentul European a adoptat acum trei ani o rezoluție privind interzicerea folosirii cianurilor în minerit, iar soția premierului român, eurodeputata socialistă, Daciana Sârbu, este una dintre autoarele rezoluției.
Cu toate acestea soțul domniei sale, primul-ministru Victor Ponta, a trecut prin guvern un proiect de lege privind exploatarea aurului de la Roși Montană împreună cu o companie româno-canadiană, care intenționează să scoată la suprafață metalele prețioase folosind cianurile.
Joi, trei europarlamentari maghiari, doi din România și unul din Ungaria, au anunțat că i-au scris pe această temă comisarului pentru mediu Janez Potocnik o scrisoare prin care ii cer sa intervina cu „fermitate” împotriva folosirii tehnologiei cu cianuri la mina de aur de la Roșia Montana, în cazul în care proiectul adoptat recent de guvern va fi aprobat de Parlament.
Laszlo Tokes, afiliat grupului popularilor europeni, Csaba Sogor, de la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și Erik Banki, membru al FIDESZ, partidul de guvernămînt de la Budapesta, reamintesc că Rezoluția privind interzicerea cianurilor a fost adoptată cu o majoritate copleșitoare și cer Comisiei Europene să ia măsuri pentru interzicerea completă a acestei tehnologii și să prezinte planurile pe care le are în cazul în care ar începe exploatarea de la Roșia Montana.
Mai mult, cei trei îl roagă pe comisarul pentru Mediu să facă „tot ce îi stă în putere”, „chiar printr-o intervenție personală” pentru a convinge guvernul de la București să respecte Rezoluția Parlamentului European din 2010.
Tot mai mulți parlamentari din arcul de guvernămînt de la București susțin că nu vor vota această lege, care va da undă verde extragerii aurului din Munții Apuseni prin metoda cianurilor.
Inclusiv premierul, care a adoptat proiectul in guvern, a declarat că nu-l va vota în Parlament, ca deputat.
Dedublarea premierului român ține, însă, de o abordare electorală caraghioasă, cu atât mai mult cu cât un recent sondaj de opinie arată că aproape 70% dintre români agrează proiectul de la Roșia Montana (sondaj Sociopol, august 2013).
Compania Roșia Montana Gold Corporation, care a semnat un acord pe acest subiect cu guvernul român încă din 1999, a făcut în ultimii cinci ani o campanie publicitară agresivă în favoarea exploatării, încercând să-i convingă pe oameni că va oferi locuri de muncă.
Exploatarea va dura doar doi ani și potrivit ecologiștilor o parte importantă a Munților Apuseni va fi escavată pentru lacul de decantare a cianurilor, care ulterior va trebui bine conservat și întreținut, pentru a fi evitată o catastrofă ecologică internațională, fiindcă toți afluenții din Transilvania se varsă în râul care Tisa, care străbate Ungaria. Un eventual accident ar duce de fapt toate cianurile folosite in Dunare.
Potrivit datelor, în subsolul României ar fi 700 de tone de aur și 2000 de tone de argint, iar cel mai mare zăcămînt este cel de la Roșia Montana din județul Alba, unde se presupune că ar fi 314 tone de aur și aproape 1500 de tone de argint.
În fiecare seară din această săptămână cei care sînt nemulțumiți de începerea exploatării de la Roșia Montana ocupă Piața Universității din București.
Proteste au fost organizate și în alte orașe ale României, dar și în fața ambasadelor României din mai multe orașe europene, între care și Praga.
Iar presa internațională a relatat pe larg despre demonstrații și a scris despre problemele de mediu grave pe care le implică controversatul proiect și eventuala dare în folosință a exploatării de la Roșia Montană
Protestarii sînt studenți, intelectuali, oameni care au înțeles că România poate supraviețui și fără să scoată la suprafață aurul de la Roșia Montana sau metalele rare penru care investitorul privat ar obține o avere.
În jur de 12 miliarde de euro ar fi se pare beneficiul țării, dar România a mai avut bani din privatizări și toți au intrat într-un sac fără fund, fiind cheltuiți în general pentru pensii și salarii.
