„E de datoria Guvernului, a statului, de a crea factori puternici pentru a atrage diaspora acasă....”

În acest an, studenţii Universităţii Erasmus din Rotterdam, Olanda, au decis că titul de „Profesor al anului” în instituţia lor să fie oferit lui Viorel Roşcovan, profesor asistent de Finanţe la această Universitate, originar din Republica Moldova. Viorel Roşcovan este astăzi invitatul Europei Libere:

Viorel Roşcovan: „În baza votului studenţilor, în fiecare an se alege cel mai bun profesor al Universităţii şi importanţa acestui titlu revine din faptul că absolut toţi studenţii participă la acest concurs. Este destul de greu de câştigat, nu este un premiu bănesc, dar are o valoare sentimentală pentru că, de obicei, există un număr anume de profesori care de la an la an câştigă acest titlu. Motivul succesului lor se datorează faptului că predau cursuri care prind la studenţi, care au carismă – cursuri de psihologie, structura organizatorică a afacerilor...

Eu însă predau un curs destul de complicat, care descifrează macroeconomia. De fapt, este un curs tehnic şi studenţii se plictisesc de multe ori. Nu îi interesează pe ei „cererea”, „oferta” sau „cum se formează preţul”. Anul acesta, probabil, am avut şi un pic de noroc din cauza crizei financiare recente, din cauza problemelor din Uniunea Europeană, problemelor din Cipru, decesul fostului premier englez Margaret Thatcher, pe care am încercat să le integrez în problemele macroeconomice studiate şi astfel să dau o notă practică cursului. Cred că aceasta a motivat studenţii să mă aleagă pe mine.”

Europa Liberă: Anterior, au mai fost profesori din Republica Moldova care să predea la această Universitate?

Viorel Roşcovan: „Din câte ştiu eu, nu, nu prea sunt profesori din Moldova în domeniul finanţelor şi economiei în toată lumea. Suntem foarte puţini, de fapt. Sunt câţiva în Statele Unite ale Americii, câţiva în Europa, dar sunt suficient de puţini ca să îi numărăm pe degete. Din păcate, nu avem o reţea bine dezvoltată, să ţinem legătura. Deci, pentru mine este destul de plăcut să aflu despre colegii respectivi la conferinţe, din diferite surse.”

Europa Liberă: Veniţi din Europa de Est, cum au reacţionat colegii, studenţii, atunci când aţi fost acceptat să predaţi la această Universitate?

Viorel Roşcovan: „Ca să ajungi profesor la o Universitate prestigioasă din Europa există o anumită cale pe care trebuie să o parcurgi şi această cale presupune o filtrare a calităţii. După ce ajungi la un asemenea nivel, lumea nu se mai uită la tine în baza provenienţei geografice. Calitatea studiilor academice pe care le faci, felul în care te prezinţi la interviuri, cum discuţi cu oamenii, cum predai lecţii, sunt caracteristici după care te evaluează lumea. Faptul că provin din Europa de Est nu a fost niciodată un impediment. Dimpotrivă, a fost considerat ca o valoare adăugată a unui grup, pentru că eşti de diferit de alţii.”

Europa Liberă: Dle Roşcovan, în Republica Moldova meseriile de top sunt puțin diferite, iar pedagogia nu este un domeniu atractiv noii generaţii. Din câte înţeleg în Occident, lucrurile stau altfel?

Viorel Roşcovan: „În Occident lucrurile stau, cu adevărat, altfel, deşi nu la fel de bine cum ar fi în Statele Unite ale Americii. Profesorii din SUA participă activ la procesul de luare a deciziilor în cadrul Congresului. Ei fac studii, ei sunt experţii care sunt angajaţi în procesul de expertiză, de evaluare a unor acţiuni. În Europa la fel, însă un pic mai puţin, dar mai mult decât în Moldova.

Într-adevăr, a profesa în Moldova nu este foarte prestigios. În Europa, din cauza alternativelor de angajare, un profesor în finanţe câştigă foarte bine pentru că alternative sunt Fondurile de Investiţii, Băncile de Investiţii, unde se plăteşte destul de bine. Deci, pentru a evita ca profesorii să se ducă în industria bancară, un rezultat evident este mărirea de salariu pentru a atrage profesorii să rămână în domeniul academic. Din acest punct de vedere, financiar vorbind, profesia respectivă este bine plătită. Pe lângă asta, profesura nu este activitatea mea de bază. Activitatea mea de bază este cercetarea academică, noi scrim lucrări ştiinţifice, participăm la conferinţe internaţionale şi încercăm să înţelegem împreună cu colegii din America şi din alte ţări ale lumii, domeniul economic-financiar.”

Europa Liberă: Pe parcursul anilor, în Republica Moldova am observant că la pedagogie nu merg tinerii care au cele mai strălucite note, or peste ani se aşteaptă ca ei să producă elevi de nota zece? Este posibil acest lucru?

Viorel Roşcovan: „Cred că aveţi dreptate dacă sugeraţi faptul că absolvenţii de calitatea a doua nu pot, de fapt, să creeze absolvenţi de calitatea întâi, or dacă acest lucru este posibil, atunci este mai mult o excepţie decât o conformare a regulii. Pentru a motiva, de fapt, procesul acesta de creare a studenţilor, de creare a calităţii, cred că este nevoie în primul rând de un filtru mai riguros în momentul angajării. Noi nu putem să ne permitem ca profesorii să fie de nivelul doi.”

Europa Liberă: De ce?

Viorel Roşcovan: „Pentru că procesul acesta de predare este un proces nu doar de redare a unor cunoştinţe, este un proces de înţelegere şi de cunoaştere. Satisfacţia cea mai mare pe care o am eu este atunci când văd că am contribuit cumva la înţelegerea de către un student a unui fenomen sau a unui fapt. Cred că cea mai mare problemă este aici. Un absolvent de gradul doi, să zic aşa, în domeniul educaţiei, înţelege mai prost unele lucruri şi, prin urmare, le poate reda mai prost, deci poate influenţa cunoaşterea unui fenomen de către student într-un mod marginal.”

Europa Liberă: Dle Roşcovan, în acest an s-a vorbit foarte mult despre copiatul la Bacalaureat şi chiar s-au luat măsuri pentru combaterea acestui fenomen. E un rău necesar pentru sistemul educaţional din Republica Moldova?

Viorel Roşcovan: „A fost un rău necesar care, în primul rând, a fost costisitor. Mi se pare că pe parcursul timpului am creat o cultură în care felul de examinare nu avea o pondere destul de relevantă în evaluarea studentului, a absolventului. Pentru a schimba această cultură cred că există două modalităţi: or să-i afectezi treptat pe cei implicaţi, apelând la bunăvoinţă şi conştiinţa studentului, or să faci o terapie de şoc, să zic aşa. Cred că a doua variantă a fost alegerea ministrei Educaţiei, Maia Sandu, având în vedere rezultatele de la Bacalaureat - peste 40% din absolvenţi nu au trecut examenul, deşi pragul de trecere a fost de 25%. Cred că nu sunt necesare mai multe comentarii în acest domeniu.

Avem nevoie de paşi stringenţi pentru a schimba această cultură. Cu cât mai lejer ne vom atârna faţă de acest lucru, cu atât mai greu vom schimba, de fapt, atitudinea studentului. Acum toată lumea vorbeşte că la anul nu se va mai putea copia, că vor fi camere video, etc. Prin urmare, aceste măsuri vor avea efect nu doar asupra atitudinii studentului faţă de examene, dar şi asupra calităţii studenţilor care ies după această examinare. Un student de nota zece va fi substanţial diferit de un student de nota şapte sau de nota cinci. Până acum, nu am putut face diferenţa între un student bun şi un student rău în baza notelor. Acum această diferenţă va fi mult mai evidentă. Îmi pare rău că aceste decizii s-au luat atât de târziu. Cred că sunt binevenite şi aşteptăm în continuare asemenea paşi.

Un mesaj pe care aş vrea să îl fac pentru ascultători este următorul: oportunităţile de cunoaştere sunt nelimitate. Există foarte multe şcoli peste hotare care sunt foarte generoase şi sunt gata să ofere burse de studii pentru studenţii de la noi din ţară, pentru elevii de la noi din ţară, cred că singura modalitate de a câştiga o bursă este să aplici.

Eu aş sugera multor dintre ascultători să o facă, să nu ezite, singurul lucru pe care trebuie să îl facă e să scrie o aplicaţie, un eseu, un resume, nişte recomandări şi să aplice la cât mai multe universităţi, pentru că numai aşa vor avea acces la sursa de cunoaştere internaţională, doar aşa vor creşte profesional şi, într-un final, poate vor schimba şi ţara, vor aduce cele cunoscute peste hotare acasă.”

Europa Liberă: În condiţiile în care revin!

Viorel Roşcovan: „Bine, e de datoria Guvernului, a statului, de a crea factori puternici pentru a atrage diaspora acasă.”