Ministrul ucrainean de Externe Leonid Kojara s-a oprit la București pentru doar câteva ore, în cadrul turneului său fulger prin statele central- și est-europene pentru a se asigura de susținerea lor înaintea summit-ului de la Vilnius unde Kievul și Chișinăul așteaptă să încheie acordurile de asociere și de liber schimb cu Uniunea Europeană.
Mulți dintre diplomații europeni care cunosc bine regiunea și sînt interesați de acest eveniment pun deocamdată semnul întrebării în dreptul Ucrainei, dar mizează pe avansul Republicii Moldova.
La întâlnirea de vineri dintre Leonid Kojara și omologul său român Titus Corlățean au fost puse pe masa discuțiilor toate problemele bilaterale: Bucureștiul s-a plîns din nou de faptul că minoritățile vorbitoare de limba română din Ucraina nu sînt suficient de bine tratate și a cerut iarăsi despăgubiri în dosarul combinatului de la Krivoi Rog.
România a investit un miliard de dolari în acest combinat la începutul anilor 1980, alături de Germania Democrată, Cehoslovacia și Bulgaria. În 1990 deși lucrările erau aproape gata, combinatul de la Krivoi Rog a intrat în conservare, iar statul ucrainean este obligat acum să returneze banii investiți de fostele state socialiste în această întreprindere comună.
De cealaltă parte Ucraina are nevoie de sprijinul României, ca stat membru al Uniunii Europene, în bătăliile sale pentru apropierea de Bruxelles și în acest context ministrul de externe al Ucrainei s-a plîns la București de presiunile pe care le face Rusia în ultima perioadă. Miniștrii de externe român și ucrainean au semnat cu această ocazie și un protocol care prevede întâlniri periodice între oficialii celor două țări.
În această ecuație România îi cere Ucrainei implementarea rapidă a legii minorităților, pe care de-altfel Kievul a copiat-o după cea românească, dar pe care nu o pune încă în aplicare în totalitate.
Ucraina își aduce probabil aminte de precedentul cu Serbia, în care România a blocat începrea negocierilor cu Uniunea Europeană, până cînd nu a obținut garanții suplimentare privind drepturile minorităților din Serbia și o monitorizare specială din partea Uniunii Europene în acest caz.
Pentru a preveni o poziție similară din partea României, Kievul a luat măsuri din timp, chiar imediat după incidentul cu Serbia. Cu toate acestea președintele Traian Băsescu aspus acum o lună că Serbia și Ucraina au pași mulți de făcut în domeniul drepturilor minorităților înainte de a fi definite ca state democratice.
Leonid Kojara a declarat, totuși, că Ucraina este un stat multinațional și că asigurarea drepturilor minorităților la nivelul standardelor europene reprezintă o prioritate pentru Kiev.
Așadar România susține Ucraina pe calea europeană, iar oficialii acestei țări se angajează să le ofere vorbitorilor de limbă română drepturi egale cu ale majoritarilor, dar până la summit-ul de la Vilnius mai sînt aproape două luni în care și alte amănunte pot fi puse la punct.
