„Mai pe-o brumă, / Mai pe-omăt, / Mult mai beau / Şi nu mă-mbăt...”

Timp de două zile, cele mai rafinate vinuri moldoveneşti se vor întrece la Chişinău, la începutul lui octombrie. Ziua Naţională a Vinului este marcată anual, începând cu 2001. De 12 ani, organizatorii îşi propun să promoveze consumul sănătos şi moderat de vin, dar, în acelaşi timp, să obţină şi mai multe contracte pentru exportul în străinătate.

Acum zece zile, Federaţia Rusă a interzis importul de vinuri moldoveneşti pe motiv că acestea ar conţine o concentraţie sporită de substanţe toxice. Despre vinul bun, despre tradiţie şi despre embargou vorbim la acest sfârşit de săptămână.

În acest an, Festivalul Vinului va fi organizat sub genericul „Respect pentru tradiţii, curaj în inovaţii”. Cea de a 12-a ediţie a sărbătorii va avea loc în perioada 5-6 octombrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală. Atunci producătorii îşi vor prezenta vinurile tradiţionale, dar şi pe cele rare, dând posibilitate oaspeţilor să savureze rodul muncii lor.

Între timp, Vladimir Putin a explicat de ce Rusia a introdus embargoul. El a avertizat că Moscova ar putea aplica noi restricţii pentru importul produselor moldoveneşti, după semnare Acordului de Asociere a Moldovei la Uniunea Europeană. Liderul de la Kremlin insistă că măsura este strict economică.

Şi dacă gospodarii au dat cep butoaielor, vrăjiţi de licoarea lui Bachus, am poposit cu microfonul Europei Libere în mediul rural, în satul Brătuleni, o localitate din zona de centru a Moldovei.

- „Omul, care este gospodar, are de la vin până la vin, dar care mai îneacă amarul îl termină la Crăciun.”

- „Oamenii necăjiţi, oamenii săraci beau mai mult.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cât vin faceţi pe an?

- „Vreo 7 tone. Îl realizez tot. Eu nu-l vând oamenilor care consumă alcool, dar pentru nunţi, cumetrii şi pentru înmormântări.”

Europa Liberă: 7 tone e mult?

- „Pentru familia mea e bun. Pot să supravieţuiesc.”

Europa Liberă: Care e motivul că totuşi se înfrăţeşte omul cu paharul?

- „Amarul, situaţia în care se află multă populaţie şi nu rezistă la toate tentativele acestea, adică la toate probleme care sunt şi sunt nevoiţi să mai recurgă şi la păhărel.”

Europa Liberă: Vinul de unde îl iau? Din butoiul lor sau îl cumpără de la vecin? Sau merg mai degrabă la barul din sat?

- „De obicei, cei care au „îndeletnicirea” aceasta nu au vinul lor. Clar că îl iau de la bar sau de la vecini.”

Europa Liberă: Cine sunt cei care beau cel mai mult?

- „Cine sunt? Care au băut aceea şi beau, celor care nu le place munca. Acela care foloseşte băutura, aceluia nu-i place munca, lui îi place să se distreze şi el tot timpul crede că a trăit o viaţă: „ce folos că ai trăit şi ai muncit şi tot la fel ai să te petreci odată cu mine.' ”

Europa Liberă: Sunt scandalagioşi aceşti oameni care servesc vin?

- „Cei care servesc vin sunt conflictuali.”

- „Care nu au de lucru sau care are o stare grea în familie îşi varsă amarul în alcool, adică de greutăţi, de nevoi.”

Europa Liberă: Şi greutăţile nu ar trebui să-l facă mai puternic, să le depăşească, să meargă să muncească, nu să se înfrăţească cu paharul?

- „Nu toţi înţeleg lucrul acesta. Anume atunci când nu au bani de cheltuială, le pare că dacă, îşi varsă amarul în vin, rezolvă ceva.”

Europa Liberă: Şi, de obicei, aceste persoane sunt conflictuale, provoacă scandaluri în familie?”

– „Cam aşa.”

Europa Liberă: Au de suferit nevestele...

– „Au de suferit copiii, nevestele, fiindcă alcoolul provoacă o agresivitate şi o violenţă de nedescris. Este ca un doping, ca un drog care îl tulbură pe
om.”

Europa Liberă: Deci vinul deseori poartă vina?

– „Poartă foarte mare vină. Provoacă necazuri între tineri, mai ales, copiii suferă.”

– „La ţară se bea mult de către unele şi aceleaşi persoane, cei pe care îi cunoaştem noi, care întotdeauna umblă cu păhărelul. Nu ştiu dacă face bine guvernul că dă la persoanele care stau pe acasă şi sunt apte de muncă li se acordă ajutoare sociale care întrec două salarii de al unui profesor începător. E groaznic. Şi dacă banul nu e muncit, nu ştiu să-l preţuieşti, îl cheltui pe vin.”

Europa Liberă: Aici, la Brătuleni, sunt multe baruri?

– „Sunt. Oamenii găsesc bani şi cumpără. Şi fenomenul merge mai departe. Foarte mulţi oameni, care ar putea să muncească, dacă au posibilitatea să procure aceste băuturi, le procură şi cu aceasta degradează.”

Europa Liberă: A devenit tradiţie ca moldoveanul să aibă o cantitate mare de vin în beci?

– „Pentru mine îmi ajunge. Vreo 500 de litri la ziua de azi, dar mai am de cules poamă.”

Europa Liberă: Dar aici, în sat la Brătuleni, am auzit de oameni care au tone de vin.

– „Şi o tonă, şi peste o tonă. Care nu îl foloseşte, îl vinde. Sunt mai mulţi oameni din sat care vând vin.”

– „Moldoveanul fără vin nu se socoate gospodar.”

Europa Liberă: V-aţi gândit totuşi ce este cu embargoul impus vinului moldovenesc?

– „Este o amprentă politică, fără să ne mai gândim mult. Fiindcă întotdeauna când apare o ocazie să ne apropiem mai mult de Europa, Rusia pune diferite piedici. Fără de lupă şi fără nimic se vedea aceasta.”

Europa Liberă: În general, moldovenii produc vin de calitate?

– „Vinul la sat este bunişor. Nu pot să răspund ce produc la fabricile de vin.”

Europa Liberă: Pe care îl folosiţi?

– „Noi numai de casă.”

– „Eu folosesc tot mai mult de casă. Dar când am ocazia, cu un prieten, folosesc şi vin de fabrică. Şi eu cred că vinul care pleacă peste hotare tot sunt restricţii şi calitatea corespunde cerinţelor. Şi eu nu înţeleg momentul, când un an şi jumătate sau doi ani şi jumătate, tot acelaşi vin e bun, şi brusc, de azi sau de ieri, vinul nu mai este bun.”

Europa Liberă: Am înţeles că embargoul din 2006 s-a făcut simţit şi aici, la Brătuleni, pentru că fabrica de vinuri şi-a sistat activitatea pentru câţiva ani.

– „Da. Odată ce s-au oprit vânzările de producţie alcoolică, a ratat multe venituri. Sigur că se simte în tot locul.”

Europa Liberă: Dar fabrica de vin e un colac de salvare pentru administraţia locală de aici, pentru bugetul satului?

– „Fabrica de vinuri este un agent economic important în teritoriu, sunt peste 70 de hectare de vii plantate.”

Europa Liberă: Acest festival al vinului ajută să fie promovate vinurile?

– „Sigur că da. Dacă nu se fac aşa acţiuni, înseamnă că nimeni nu ştie de tine. Mai guşti o gură de vin de la o fabrică, de la alta, te poţi orienta că vinul nostru, într-adevăr, este bun. Şi nu mai este chiar aşa de rău cum spun ruşii.”

Europa Liberă: Vinul de la fabrica din Brătuleni este de calitate?

– „Cu care am fost servit era de calitate. Cred că şi Uniunea Europeană se va gândi mai bine la aceasta şi va face aşa ca Moldova, într-adevăr, să iasă şi pe piaţa europeană cu produsul vitivinicol şi să nu fie numai monopol rusesc în acest domeniu. Adică, când ai de unde alege, poţi rezista şi economic, şi din orice punct de vedere.”

– „Noi nu ne putem vinde producţia. Noi nu vedem un viitor. Iată lucrăm la vie, 70 de hectare de vie, dar nu putem vinde producţia. Ne chinuim câte oleacă şi vindem.”

Europa Liberă: Şi unde vindeţi?

– „O procură fabricile mari. Dar e foarte greu. Noi, muncitorii, nu ne alegem cu nimic. Tot de ani şi ani, ne gândim: hai să lucrăm, hai să producem, ca să avem un viitor.”

Europa Liberă: Nu ar fi mai bine să pregătiţi produsul finit ca să-l puteţi comercializa?

– „Trebuie să ai condiţii şi trebuie să ai bani ca să porneşti aşa ceva. Dar cum în 2006 a fost oprit totul.”

Europa Liberă: Embargoul?

– „Da. Şi nu a fost exportat nimic. Noi am stat doi ani, practic trei, cu vinurile şi apoi am început să le comercializăm, şi acum iar s-a oprit. E foarte greu. Adică suferă şi omul de afaceri, şi suferim şi noi, muncitorii, foarte mult.”

– „Această este politică.”

Europa Liberă: Cine face politica?

– „Ruşii. Ca să nu intrăm în Uniunea Europeană. Dacă ei s-ar purta mai bine cu noi şi ne-ar da voie să fim independenţi...”

Europa Liberă: Independenţa costă?

– „Da. Aceasta costă sânge, acesta e viitorul nostru.”

***

Culesul viei este bucuria toamnei, după muncile grele din agricultură, când gospodarul visează fericit la vinul bun, pe care îl va bea, în lungile nopţi de iarnă. Nicolae Pelin de la Cojuşna este un fermier respectat pentru spiritul gospodăresc, dar şi pentru vinul bun pe care îl face cum multă măiestrie.

Nicolae Pelin: „Eu servesc la peşte un vin alb, la carne – un vin roşu. Toate vinurile sunt bune, dacă sunt făcute îngrijit şi e pus sufletul producătorului. Avem vinuri excepţionale.”

Europa Liberă: Ce cantitate aveţi în beci?

Nicolae Pelin: „Până la o tonă. Mai mult comercializez poama. Fiindcă să produci un vin bun, trebuie să ai condiţii, trebuie să respecţi tehnologia.”

Europa Liberă: Există această cultură a consumului de vin în Republica Moldova?

Nicolae Pelin: „Nu există. Mai mult rachiu şi bere se bea. Oamenii ar trebui să fie mai deştepţi oleacă, fiindcă trebuie să folosim produsul autohton, el este mai bun. Vinul Dumnezeu l-a dat, chiar Omar Khayam, în poeziile lui spune aşa şi tare mi-a plăcut: „Уменье пить вино не всем дано, / Уменье пить – искусство. / Тот не умен, кто пьет вино. / Без толку и без чувства”. Eu aş spune că vinul e un dar dumnezeiesc şi ar trebui vinurile bune să fie cinstite cu măsură şi oamenii vor fi mai sănătoşi.”

Europa Liberă: Dar la aceste zile naţionale ale vinului aţi participat? Sunt 12 ani de când sunt organizate.

Nicolae Pelin: „Se fac frumoase. Să deşteptăm lumea aceasta. Să-i facem patrioţi ai bucăţicăi acestea de pământ. Eu întrebam buneii mei şi ei spuneau aşa: „Iată, noi ne adunam, toamna, după ce culegeam, după ce vinul se făcea bunişor, ne adunam cu un păhăruţ mic sau cu o cană şi nimeni nu se îmbăta, era vin bun”. La noi, la Cojuşna, de pildă, nu prea văd eu persoane bete. Se mai întâmplă, dar mie mi se pare că acum este mai uşor să găseşti un pahar cu vin, decât o bucată de pâine. Şi apoi, dacă au luat un pahar-două, lor nu le este a mânca şi aşa se strică lumea. Dar totuşi Rusia va bea kerasin, dar noi vin, dacă ei pun embargo la un vin ieftin... Dar noi trebuie să facem ca vinul să fie încă mai bun şi încă mai scump, să avem şi noi plusvaloare. Ce înseamnă aceasta? Să dăm ieftin, să trimitem cu cisternele şi ei acolo îl „aghesmuiesc” şi apoi spun că vinul moldovenesc e rău. Dar eu voi spune că toţi sunt vinovaţi, şi de la conducere, şi producători, dar e vădit că aceasta e o întrebare cu tentă politică.”

Europa Liberă: De ce Rusia a decis să instituie acest embargo?

Nicolae Pelin: „E clar ca buna ziua. De aceea că mişcarea noastră spre Europa a căpătat rotaţii mai mari.”

Europa Liberă: Care trebuie să fie lecţia învăţată de către producători, de către clasa politică de la Chişinău?

Nicolae Pelin: „Trebuie diversificate pieţele şi trebuie de făcut autoritate şi un brand care să meargă în toată lumea că vinurile noastre sunt bune, să spună toţi. Şi îmi pare bine că şi din ţările europene mulţi au spus că vinurile sunt formidabile, foarte gustoase, încă mai bune decât acelea care erau tradiţional aduse la dânşii din alte ţări. Apoi ce mai trebuie aici? Eu voi spune că la noi, organele de stat, am în vedere Ministerul Agriculturii, chiar Centrul de standardizare, trebuie să lucreze, să argumenteze. Ruşii tot sunt în Organizaţia Mondială Comerţului. Acolo sunt nişte rigori, nu contează că tu eşti din Moldova sau din altă parte, dacă nu respecţi rigorile, dar nicidecum nu poate să fie aşa ca la un moment dat totul să se oprească. Păi, sunt organe internaţionale, de ce nu dau în judecată?! Şi să se judece procesul. Şi să vadă lumea că ei nu au dreptate. Ruşii au văzut că au nimerit şi ei într-o situaţie nu prea bună, dar Putin ce va spune? Trebuie şi el să îndreptăţească paşii pe care i-a făcut. El nu recunoaşte, în politica rusească nu se recunosc greşelile.”

***

Ca urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă, ar putea să crească semnificativ importul de vinuri şi produse agricole din Republica Moldova pe piaţa din Vest. Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a declarat Europei Libere că restricţiile la importurile de vin moldovenesc nu au vreo legătură cu vinul, ci cu politica.

Valeriu Cosarciuc: „Producătorii de vinuri din Republica Moldova, în mare parte, au învăţat lecţia anului 2006, atunci când Rusia a introdus un embargou la importul de vinuri din Republica Moldova. Pe parcursul acestor ani, s-au încercat iarăşi diferite provocări din partea Federaţiei Ruse, dar eu cred că ar trebui să fim mai calmi şi să ne urmăm scopul nostru pe care trebuie să-l atingem în acest an cu parafarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, cu Acordul de Liber Schimb şi regimul liberalizat de vize. Aceasta este pentru noi ceva strategic şi aceasta ne va permite să ne ridicăm din genunchi. Trebuie să avem această cultură a consumului vinului şi nu numai a vinului, dar şi gastronomia, cultura consumului de vinuri. În afară de aceasta, este şi o altă posibilitate, noi trebuie să promovăm aşa-numitele itinerare de ampeloterapie, adică folosind strugurii. Mai este o chestiune pe care trebuie s-o facem: simularea apariţiei micilor producători de vinuri care să aibă o mică plantaţie de viţă de vie, să aibă o vinărie, să aibă un hotel, un restaurant şi, astfel, să dezvoltăm potenţialul de a atrage turişti în Republica Moldova. Georgia, în 2005, a păţit ca şi Republica Moldova, a fost interzis importul de vinuri din Georgia. Georgia acum nu este pe piaţa Rusiei, şi-a direcţionat structura exporturilor în Ucraina, Kazahstan, Lituania şi alte ţări ale lumii şi totodată ceea ce a făcut Georgia şi putem să facem şi noi, a creat infrastructura pentru atragerea turiştilor. În Georgia, anual vin 3 milioane de turişti. În Republica Moldova la 3,5 milioane de locuitori avem 38 de mii de turişti.”

Europa Liberă: Deci sunt rezerve nevalorificate?

Valeriu Cosarciuc: „Avem rezerve nevalorificate. Şi aici trebuie să fie o politică foarte clară că Republica Moldova este o ţară foarte frumoasă, dar avem nevoie de această infrastructură a turismului care înseamnă şi aceste crame, dar cramele trebuie să fie toate diferite, ca turistul să meargă din cramă în cramă şi să tot consume. Trebuie să avem şi celelalte infrastructuri legate de hotel, drumuri ş.a.m.d. Totul este posibil. Trebuie să ai dorinţa şi vreau să vă spun că de la apariţia pe arena politică a Georgiei a domnului Saakaşvili, în 2004, până în 2012, de 6 ori a crescut numărul de turişti atraşi. Şi aici noi trebuie să ne ocupăm serios ca să micşorăm dependenţa de exporturi. Fiindcă o ţară, cum e Republica Moldova, ar trebui să aibă din total producere 60% din ceea ce noi producem, consum aici intern. Noi producem în jur de 15-20 de milioane de decalitri anual de vinuri. Consumând aici jumătate, este mai simplu exportul de vinuri.”

Europa Liberă: Moldova se regăseşte în fel de fel de rapoarte în care se afirmă că moldovenii ar consuma cea mai mare cantitate de vin.

Valeriu Cosarciuc: „Nu este corect. Moldova este un mare consumator de băuturi alcoolice. Şi aceasta este problema noastră. Nu este vorba de consumul de vin, este vorba de consumul de vodcă. Noi, în general, în Republica Moldova, ar trebui să uităm de vodcă şi să trecem la consumul de vinuri, în cel mai rău caz, de ţuică. Avem acest potenţial de a produce ţuică. Ţuica este mai sănătoasă decât vodca. Aceasta ar permite ca noi să găsim piaţă de desfacere pentru caise, pentru prune, când nu reuşeşti să le vinzi în stare proaspătă. Trebuie să avem o strategie clară ce dorim să facem în Republica Moldova, mai ales, în domeniul producerii vinurilor, trebuie să fie radical schimbată strategia şi să aducem consumatorii aici, în Republica Moldova. Mergând pe calea aderării la Uniunea Europeană, noi vom avea posibilitatea să accesăm mai multe fonduri, să ne îmbunătăţim competitivitatea pe plan extern, să devenim mai atractivi şi ca ţară.”

Europa Liberă: Dar, în primul rând, să fie modernizată agricultura.

Valeriu Cosarciuc: „Da, aici avem nevoie de fonduri pentru modernizarea agriculturii. Este foarte important să avem o strategie foarte clară în ceea ce înseamnă agricultura Republicii Moldova. Şi eu aş vrea să spun aici că noi avem nevoie de mai multe investiţii în pomicultură, în viticultură, struguri de masă, în legimucultură, în ceea ce priveşte procesarea produselor alimentare şi în crearea infrastructurii post-recoltare. Şi trebuie să educăm producătorul agricol ca să meargă cât mai mult pe acest lanţ valoric. Adică de la produsul agricol primar până la produsul final, pe care îl consumă cetăţeanul, şi atunci mai mult vor câştiga bani. Şi încă o chestie pe care noi trebuie să o începem măcar în acest an. Şi noi, ca reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a Fermierilor, am cerut ca guvernul în acest an să înceapă construcţia acestui centru agroalimentar lângă Chişinău care ar permite să avem un centru de marketing ce ar da comandă ţăranilor ce ar trebui să producă, care ar trebui să fie calitatea, care ar trebui să fie termenul de livrare. Şi tot aici s-ar omogeniza aceste produse, pentru a fi livrate pe piaţa internă în reţea şi pe piaţa externă.”

***

Vinul bun merge cu cântecul popular. Cu etnomuzicologul Andrei Tamazlâcaru am discutat despre îmbinarea dintre vin şi folclor.

Andrei Tamazlâcaru: „Rău mă dor chicioarele / Cărând cu ulcioarele, Rău mă dor mânuţele, jucând păhăruţele. / Vinişorul tare-mi place, / Nu ştiu viei ce i-oi face... / Să calc via cu chicioru’? / Să aduc vinul cu ulciorul? / Vinişor de poamă rară / Se suie în cap fără scară. / Păhăruţ, nu tremura, că te-oi bea, nu te-oi mânca. / Să fi fost să te mănânc, / Te mâncam de pe butuc. / Dar te-am pus în poloboc / Să te beau cu neamul tot.../ Bun e vinul ghiurghiuliu, / Cules toamna pe târziu.”

Europa Liberă: Mai pe-o brumă, / Mai pe-omăt, / Mult mai beau / Şi nu mă-mbăt...

Andrei Tamazlâcaru: „Cântecele de pahar sunt foarte frumoase.”

Europa Liberă: E bogat acest folclor. Bun e vinul şi gustos, /Când îl bei cu-n om frumos. /Dar de-l bei cu-n om urât, / Se opreşte vinu-n gât. / Aşa beau oamenii buni / De sâmbătă până luni. Toarnă-n pahare, toarnă şi-om bea / Că vinul e bun din via mea... şi multe, multe altele.

Andrei Tamazlâcaru: „Fiecare cântec de pahar poate fi luat ca motto, când e vorba de etica, moralul, tradiţia sau cultura tradiţională a poporului nostru. Hai să bem, să bem vin / Să vedem ce minte-avem. Iei paharul, îl apropii de gură şi zici: „Fereşte-te, limbă, că vine potopul”. „La moldoveni, se bea până se varsă” – Dimitrie Cantemir, „Descrierea Moldovei”. La moldoveni, la români, paharul se cinsteşte. Dacă ai trecut limitele, dacă paharul este băut, e rău, poţi trece spre o beţie bună... Dar cinstirea paharului în cultura noastră ţine de funcţia ritualică. În obiceiurile de familie la români, paharul persistă la orişice sărbătoare.”

Europa Liberă: Nunta fără vin nu e nuntă, cumetria fără vin nu e cumetrie, o zi de naştere, când e sărbătorită, o înmormântare.

Andrei Tamazlâcaru: „Şi la înmormântare paharul este cinstit, pentru viaţa cealaltă a omului.”

Europa Liberă: Ştiţi că vinului roşu i se mai zice că e sângele Domnului.

Andrei Tamazlâcaru: „Asta am vrut să spun, cât de încătuşată este ortodoxia noastră. Ea l-a inclus în ritualurile religioase şi i-a dat funcţie tot atât de înălţătoare, semnificativă, precum este el în cultura etnosului nostru.”

Europa Liberă: Beau şi vin, beau şi rachiu, / Cât am de trăit nu ştiu, / Hai să bem un păhărel, să ne înveselim niţel. Aceste melodii nu înseamnă că neapărat eşti îndeamnat să iei pahar după pahar.

Andrei Tamazlâcaru: „Nu, sunt frumoase, ele atestează felul de a fi al omului nostru, hai să zic aşa, lumea noastră de pahar, dar eu nu trec acest hotar al cinstirii. Aceasta este o filosofie întreagă.”

Europa Liberă: Dacă nu greşesc, pare-se că, Voltaire spunea că a şti să bei vinul este o adevărată ştiinţă.

Andrei Tamazlâcaru: „Este o ştiinţă, dar, până la urmă, se stimulează, se catalizează cu acele norme sociale, etice, morale, fiindcă, în primul rând, te duce la...”

Europa Liberă: ...degradare.

Andrei Tamazlâcaru: „O degradare totală a unui popor întreg.”

Europa Liberă: Dar haideţi să încheiem emisiunea cu nişte versuri din folclor.

Andrei Tamazlâcaru: „Păhărel cu floricele...”

Europa Liberă: ... Eu te-aş bea cu nemurele.

Andrei Tamazlâcaru: „...Cu nemurele... mai bine decât asta, n-ar fi putut spune nimeni...”