S-au reîntors de la Moscova şi ministrul agriculturii Vasile Bumacov, şi vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei. Despre rezultatele vizitei lor şi ce au reuşit să obţină sau să li se promită de către Moscova, mai multe de la Liliana Barbăroşie:
Ceea ce moldovenii şi întreaga comunitate internaţională numesc embargo în realitate nu este un embargo, ci anumite probleme tehnice rezultate dintr-o lipsă de comunicare. Cel puţin asta a pretins vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, în cadrul discuţiilor pe care le-a purtat cu vicepremierul Lazăr.
„Pot să citez dacă vreţi: 'Prieteni uitaţi de cuvântul embargo'. Există anumite probleme de ordin tehnic şi disponibilitatea autorităţilor centrale ale Federaţiei Ruse ca în timpul cel mai apropiat această problemă să fie clarificată , dumnealui a folosit noţiunea de câteva săptămâni", a declarat ministrul Economiei, citându-l pe Rogozin.
Motivul problemelor tehnice invocate s-ar lega, în cazul vinului, de lipsa unui sistem unic de certificare şi control al calităţii, sistem care, aşa cum crede ministrul Lazăr, pot fi rezolvate timp de câteva săptămâni dacă va exista o abordare constructivă din ambele părţi. În cazul exporturilor de fructe şi legume, Valeriu Lazăr spune că trebuie anulată orice selecţie internă de exportatori în care ministrul vede adevărate focare de corupţie:
„Acum totul depinde de viteza cu care se vor mişca colegii noştri de la Moscova şi Chişinău.”
Mesajul optimist al ministrului Lazăr vine însă după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu va permite ca vinurile europene să intre pe teritoriul său sub branduri moldoveneşti sau ucrainene, dacă cele două ţări vor adera la zona de liber schimb a UE. Într-o declaraţie tirajată pe larg în presă, Putin a ironizat pe seama încrederii moldovenilor că-şi vor putea vinde vinurile respinse de Rusia în Europa, zicând că nici un producător francez sau italian nu va permite acest lucru. Declaraţia a fost interpretată de mulţi drept un semnal clar că embargoul nu va fi ridicat decât în anumite condiţii. Ceea ce cred majoritatea analiştilor că încearcă să obţină Rusia prin aceste interdicţii este să determine Moldova să renunţe la asocierea cu UE, în favoarea aderării la proiectul său geopolitic – Uniunea Euroasiatică. Alţii indică la reale probleme de calitate pe care le-ar avea exporturile moldoveneşti în Rusia.
Câtă dreptate au unii sau alţii? Iată un punct de vedere al expertului şi jurnalistului de la „Ekonomiceskoe Obozrenie”, Dmitri Calak, care a urmărit îndeaproape maniera în care s-au introdus interdicţiile ruse asupra exporturilor moldoveneşti şi ucrainene:
„Din câte eu ştiu, sancţiunile au fost extinse asupra tuturor exportatorilor, nu doar a celor patru companii pe care le-a nominalizat iniţial Rospotrebnadzor. Dar noi nu ştim desigur toate detaliile ca să putem judeca cât de justificată este această extindere. Dacă ne uităm totuşi la cota producţiei vinicole moldoveneşti care a trecut de la începutul acestui an certificarea la Centrul de verificare a calităţii vinului – iar această cotă este de doar 0,43% din total - atunci asta este obrăznicie curată.”
Jurnalistul găseşte îndreptăţite şi temerile părţii ruse legate de posibilitatea existenţei unor reexporturi masive, pentru că acestea deja ar exista în cazul merelor, bunăoară, unde valoarea exporturilor ar depăşi cu mult, o arată statisticile, pe cea a producţiei locale de aceste fructe. Semn, afirmă Dmitri Calak, că într-adevăr ar fi nevoie de o resetare a sistemului de evaluare a calităţii şi originii mărfurilor moldoveneşti.
Despre livrările de gaze, un alt punct nevralgic de pe agenda de colaborare bilaterală moldo-rusă, ministrul Lazăr la fel a făcut astăzi declaraţii optimiste. Potrivit lui, partea rusă ar fi avut intenţia să majoreze deja de la 1 ianuarie 2014, când începe perioada neacoperită de nici un contract, preţul gazelor livrate Moldovei până la nivelul preţului pe care îl operează în raport cu România, dar că s-ar fi răzgândit între timp, acceptând prelungirea pentru încă un an a acordului vechi, în condiţiile vechi, adică cu un preţ mediu de 380 de dolari pentru mia de metri cubi.
Ceea ce moldovenii şi întreaga comunitate internaţională numesc embargo în realitate nu este un embargo, ci anumite probleme tehnice rezultate dintr-o lipsă de comunicare. Cel puţin asta a pretins vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, în cadrul discuţiilor pe care le-a purtat cu vicepremierul Lazăr.
„Pot să citez dacă vreţi: 'Prieteni uitaţi de cuvântul embargo'. Există anumite probleme de ordin tehnic şi disponibilitatea autorităţilor centrale ale Federaţiei Ruse ca în timpul cel mai apropiat această problemă să fie clarificată , dumnealui a folosit noţiunea de câteva săptămâni", a declarat ministrul Economiei, citându-l pe Rogozin.
Motivul problemelor tehnice invocate s-ar lega, în cazul vinului, de lipsa unui sistem unic de certificare şi control al calităţii, sistem care, aşa cum crede ministrul Lazăr, pot fi rezolvate timp de câteva săptămâni dacă va exista o abordare constructivă din ambele părţi. În cazul exporturilor de fructe şi legume, Valeriu Lazăr spune că trebuie anulată orice selecţie internă de exportatori în care ministrul vede adevărate focare de corupţie:
„Acum totul depinde de viteza cu care se vor mişca colegii noştri de la Moscova şi Chişinău.”
Mesajul optimist al ministrului Lazăr vine însă după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu va permite ca vinurile europene să intre pe teritoriul său sub branduri moldoveneşti sau ucrainene, dacă cele două ţări vor adera la zona de liber schimb a UE. Într-o declaraţie tirajată pe larg în presă, Putin a ironizat pe seama încrederii moldovenilor că-şi vor putea vinde vinurile respinse de Rusia în Europa, zicând că nici un producător francez sau italian nu va permite acest lucru. Declaraţia a fost interpretată de mulţi drept un semnal clar că embargoul nu va fi ridicat decât în anumite condiţii. Ceea ce cred majoritatea analiştilor că încearcă să obţină Rusia prin aceste interdicţii este să determine Moldova să renunţe la asocierea cu UE, în favoarea aderării la proiectul său geopolitic – Uniunea Euroasiatică. Alţii indică la reale probleme de calitate pe care le-ar avea exporturile moldoveneşti în Rusia.
Câtă dreptate au unii sau alţii? Iată un punct de vedere al expertului şi jurnalistului de la „Ekonomiceskoe Obozrenie”, Dmitri Calak, care a urmărit îndeaproape maniera în care s-au introdus interdicţiile ruse asupra exporturilor moldoveneşti şi ucrainene:
„Din câte eu ştiu, sancţiunile au fost extinse asupra tuturor exportatorilor, nu doar a celor patru companii pe care le-a nominalizat iniţial Rospotrebnadzor. Dar noi nu ştim desigur toate detaliile ca să putem judeca cât de justificată este această extindere. Dacă ne uităm totuşi la cota producţiei vinicole moldoveneşti care a trecut de la începutul acestui an certificarea la Centrul de verificare a calităţii vinului – iar această cotă este de doar 0,43% din total - atunci asta este obrăznicie curată.”
Jurnalistul găseşte îndreptăţite şi temerile părţii ruse legate de posibilitatea existenţei unor reexporturi masive, pentru că acestea deja ar exista în cazul merelor, bunăoară, unde valoarea exporturilor ar depăşi cu mult, o arată statisticile, pe cea a producţiei locale de aceste fructe. Semn, afirmă Dmitri Calak, că într-adevăr ar fi nevoie de o resetare a sistemului de evaluare a calităţii şi originii mărfurilor moldoveneşti.
Despre livrările de gaze, un alt punct nevralgic de pe agenda de colaborare bilaterală moldo-rusă, ministrul Lazăr la fel a făcut astăzi declaraţii optimiste. Potrivit lui, partea rusă ar fi avut intenţia să majoreze deja de la 1 ianuarie 2014, când începe perioada neacoperită de nici un contract, preţul gazelor livrate Moldovei până la nivelul preţului pe care îl operează în raport cu România, dar că s-ar fi răzgândit între timp, acceptând prelungirea pentru încă un an a acordului vechi, în condiţiile vechi, adică cu un preţ mediu de 380 de dolari pentru mia de metri cubi.
