Deputații și-au programat pentru astăzi audieri despre două din cele mai contestate afaceri cu participare guvernamentală din ultima vreme: pierderea controlului statului asupra Băncii de Economii și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Ce au aflat nou despre aceste cazuri deputații în audierile lor de azi, ne spune Liliana Barbăroșie.
Instituţiile statului au apărat astăzi, toate fără excepţie, în faţa deputaţilor cele doua importante tranzacţii cu active publice, care au dus, într-un final, la pierderea controlului guvernului asupra Băncii de Economii, în favoarea unei companii ruse, şi concesionarea pentru jumătate de secol, la fel în favoarea unei companii ruse, a Aeroportului Internaţional din Chişinău.
Principalul argument – au fost cele mai „ieftine” şi mai „prudente” soluţii.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, le-a spus în plus deputaţilor că nu a descoperit nici o încălcare în felul cum a decurs înstrăinarea pachetul majoritar al statului din Banca de Economii, iar beneficiarul efectiv al afacerii ar fi o cetăţeancă rusă, Iana Gaidaiciuc, despre care guvernatorul spune că ar avea o reputaţie bună, împreună cu firma sa.
„Doamna Iana Gaidaiciuc este beneficiarul efectiv al achiziţiei. Banca Naţională nu a constatat în acţiunile acestui beneficiar nici o încălcare. Reputaţia ei este bună. Ca urmare a realizării acestei tranzacţii, banca de economii va avea o majorare de capital de 980 milioane lei.”
Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a reiterat că statul s-a salvat de o cheltuială de un miliard de lei, care, aşa cum spune ministrul, ar fi fost necesară chiar dacă guvernul decidea să naţionalizeze instituţia, aşa cum insistă opoziţia comunistă. Plus că banca nu ar fi rezistat până aceşti bani ar fi fost identificaţi, a mai spun ministrul finanţelor: „Trebuia să scoatem din buget un miliard, iar banca nu poate aştepta procedurile noastre necesare în asemenea cazuri. Investiţia care s-a făcut a permis eliminarea riscurilor care existau – pierderea licenţei şi falimentarea băncii.”
Iar potrivit ministrului justiţiei, ambele afaceri s-au derulat în condiţii legale: „Legislaţia Republicii Moldova nu permite naţionalizarea. Nici expropriere. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, cu despăgubiri. În cazul aeroportului, nu exista nici o încălcare.”
În favoarea concesionării aeroportului, argumentele cu care s-a operat au fost, rezumate, că statul nu are bani pentru modernizarea aeroportului, iar aceasta ar fi stringent necesară.
Audierile asupra celor două tranzacţii supranumite în presă drept „cele mai controversate” decizii ale actualei coaliţii guvernamentale, au fost organizate sub presiunea opoziţiei comuniste, care acuză de „furt” autorităţile în cazul celor două afaceri şi ameninţă guvernarea cu o „revoluţie de catifea”.
Astăzi deputaţii comunişti i-au atacat cu întrebări pe raportori, iar concluzia ce se poate deduce din aceste intervenţii ar fi că opoziţia suspectează o „împingere” deliberată a băncii spre faliment, care ar fi netezit cuiva anume drumul spre bancă.
„Aţi urmărit tacit, aţi văzut că banca falimentează şi nu aţi întreprins nici o măsură,”a spus în timpul audierilor deputata comunistă Violeta Ivanov.
Majoritarii, la rândul lor, au sugerat că opoziţia ar fi urmărit prăbuşirea Băncii de Economii, pentru ca asta ar fi detonat o criză de proporţiile care nu ar mai fi lăsat nici o şansă actualelor autorităţi.
Singurii care nu au manifestat prea mare interes pentru dezbaterea de astăzi din Parlament au fost liberalii reformatori conduşi de Ion Hadârcă. Acest grup parlamentar a criticat anterior ambele afaceri pentru că s-ar fi produs in interesul unor privaţi, şi l-ar fi neglijat pe cel al cetăţenilor.
Una dintre decizii, cea legată de Aeroport, a fost totuşi suspendată de către Curtea Constituţională tocmai în urma unei sesizări venite din partea acestei componente a coaliţiei, care crede că a fost luată cu depăşire de atribuţii de către un guvern interimar.
