Peste o lună și jumătate, Republica Moldova ar putea parafa la summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius acordul de asociere la Uniunea Europeană. Ce cuprinde acesta, l-a întrebat Vasile Botnaru pe analistul de la Chișinău Igor Boțan.
Igor Boţan: „Uniunea Europeană are o istorie de vreo 50 de ani de aplicare a unor acorduri de asociere cu diferite state. Ultimele acorduri de asociere, pe care le-a semnat Uniunea Europeană, sunt cu Balcanii de Vest, în procesul de stabilizare, după războiul din fosta Iugoslavie. O altă generaţie de acorduri de asociere este generaţia acordurilor în cadrul Parteneriatului Estic. Până în prezent, nu prea cunoaştem ca astfel de acorduri de asociere să fie contestate de către statele care au semnat astfel de acorduri cu Uniunea Europeană. Deci există o preistorie pozitivă, care cred că poate fi extinsă şi asupra Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deci cine vrea să cunoască detaliile negocierilor s-ar putea uita la aceste precedente.
Igor Boţan: „Sigur. Ele sunt, în mare parte, standardizate, dar există elemente foarte speciale. Şi aici merită de menţionat vizita la Chişinău a comisarului pentru Agricultură, Dacian Cioloş, care a avut, împreună cu premierul Iurie Leancă, o conferinţă de presă, în care a explicat principiile de la care au pornit negocierile cu Republica Moldova. Aceleaşi principii au fost invocate pentru interviul cu Europa Liberă. Deci lucrurile sunt mai mult decât clare. Ceea ce a menţionat comisarul european este că Uniunea Europeană nu a avut niciun sens să aibă o politică de negociere agresivă în privinţa Republicii Moldova, care constituie 0,03 din economia Uniunii Europene. Ar fi ridicol să se creadă că Uniunea Europeană îşi poate consuma energiile, pentru a avea o politică agresivă cu un stat cu economia de 0,03 din economia Uniunii Europene.”
Europa Liberă: Bine, dar faptul că nu se discută în public draft-ul acestor acorduri sau clauzele concrete generează nişte suspiciuni.
Igor Boţan: „Sigur că generează. Dar sunt nişte suspiciuni speculative. În primul rând, dacă detaliile acestor negocieri ar fi date publicităţii, aceste negocieri nu s-ar termina niciodată. Al doilea lucru: trebuie să luăm în consideraţie că este o normă aplicată practic întotdeauna, la nivel internaţional, atunci când se negociază documente. De exemplu, peste 5-6 săptămâni, vor fi 10 ani de când Vladimir Voronin a parafat memorandumul Kozak. Până în prezent, acel memorandum nu a fost dat publicităţii de către autorităţile de la Chişinău. Noi am aflat despre el după ce a fost ratificat şi publicat de către autorităţile de la Tiraspol. Deci cei care, în prezent, invocă lipsa de transparenţă, ar trebui să vadă cum au procedat atunci, care au fost argumentele de a nu da publicităţii şi de nu informa măcar opinia publică că astfel de negocieri au loc.”
Europa Liberă: Una e să fii călare pe cal alb şi alta e – pe un măgar, vorba lui Cervantes...
Igor Boţan: „Este adevărat. Dar nu poţi avea standarde duble, atunci când vorbeşti despre lucruri care au practic aceeaşi semnificaţie.”
Europa Liberă: Şi totuşi ce se negociază? Din culise, ştim că se negociază, de exemplu, subiectul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a pământului. Detaliile acestea tehnice se negociază sau Chişinăul acceptă ce îi propune Bruxelles-ul?
Igor Boţan: „Eu cred că, până nu vom vedea textul, nu putem vorbi la modul serios despre detalii. Trebuie să pornim de la nişte principii foarte clare care sunt comune. Deci să nu uităm că acest Acord de Asociere are o formulă mai extensivă, care explică esenţa lui. Este un acord de asociere politică şi integrare economică. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere economic, Republica Moldova, la fel ca şi Ucraina, ca şi Georgia, eventual, vor avea obligaţii, doar atunci când Uniunea Europeană are o poziţie consolidată pe probleme de politică internaţională, să urmeze acest curs consolidat al Uniunii Europene.”
Europa Liberă: În două cuvinte, la ce se referă aceste negocieri? Ca să înţeleagă ascultătorul nostru.
Igor Boţan: „Esenţa acestui acord este că Uniunea Europeană îşi deschide larg porţile pentru produsele moldoveneşti, faţă de care va exista o singură cerinţă – să corespundă calităţii cerute de către Uniunea Europeană. Uniunea Europeană, dimpotrivă, face un şir de favoruri pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dovadă este vinul...
Igor Boţan: „Vinul este dovada. Şi există alte dovezi. Marea preocupare a Uniunii Europene este să facă Republica Moldova, economia ei competitivă. Aceasta e ceea ce vrea Uniunea Europeană şi cele aproximativ 300 de directive, parte din care, prevederile cărora le-a acceptat deja şi urmează să le accepte, ţin doar de standardizarea calităţii şi de originea produselor care vor fi, eventual, exportate de către Republica Moldova pe piaţa europeană. Deci este un impuls major, un impuls important spre modernizarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De ce adversarii Uniunii Europene nu vor acelaşi lucru?
Igor Boţan: „Eu nu cred că aici există argumente de ordin economic, mai degrabă, sunt argumente de ordin politic. Cei care, în prezent, sunt în opoziţie şi pledează cauza integrării euroasiatice vor doar să-i substituie la putere pe cei care, în prezent, deţin puterea şi, din păcate, nu guvernează ţara aşa cum ne-am dori noi, în acest proces de integrare europeană.”
Europa Liberă: Deci, bătaie pentru ghidon, nu pentru efecte.
Igor Boţan: „Sigur că aşa este. Să nu uităm că cei care astăzi critică procesul de integrare europeană, acum câţiva ani, se lăudau că au fost cei care au pus bazele unui proces de integrare europeană, bazat pe documente semnate şi pe o perspectivă foarte clară. Să nu uităm de declaraţia din 24 martie 2005, despre integrarea europeană ireversibilă, votată unanim de către fracţiunile din Parlament, inclusiv cea a Partidului Comuniştilor.”
Europa Liberă: Eu, care am, ca şi dumneavoastră, uneori, accese de memorie jurnalistică, la fel, îmi amintesc cum preşedintele Voronin, în drum spre Bucureşti, în avion, declara jurnaliştilor: „Ia să vedeţi că eu o să fiu acela care o să fac cele mai bune relaţii cu România, mult mai bune decât au promis unioniştii predecesori”.
Igor Boţan: „Au fost trei perioade în raportul cu România, atunci când a guvernat Vladimir Voronin. Prima perioadă a fost foarte proastă, cu atacuri la adresa României, pentru a împiedica aderarea României la NATO, în 2004 şi la Uniunea Europeană, în 2007. Şi a fost o perioadă mai destinsă, o perioadă în care relaţiile chiar au venit într-o albie aproape normală, dacă ne amintim de vizita preşedintelui Băsescu la Chişinău şi ce a urmat. A durat această perioadă aproximativ un an de zile, după care relaţiile s-au stricat, pentru că domnul Voronin, la un moment dat, a înţeles că procesul de integrare europeană cumva îi subminează poziţiile de control a partidului asupra electoratului rusofil din Republica Moldova. Este un adevăr pe care nu-l putem neglija, nu-l putem nega. Cu toate acestea, domnul Voronin spunea, chiar în februarie 2009, cu o lună şi ceva, două luni, înainte de alegerile parlamentare, că domnia sa vrea un răspuns clar de la Uniunea Europeană că Republica Moldova este văzută, împreună cu Ţările Balcanilor de Vest, cu un mesaj clar şi cu o promisiune de eventuală aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: M-aţi adus în faţa unei întrebări principiale. Multă lume spune că Vladimir Voronin a renunţat la calea europeană tocmai pentru că nu vedea profituri politice imediate şi nu a vrut să dea vrabia din mână pe cea de pe gard. Dar nici vrabia din mână nu a avut-o foarte sigur în relaţia cu Putin, dacă vorbim despre întruchiparea Estului. Şi atunci Vladimir Voronin a ales, de fapt, între două păsări mai mult inexistente.
Igor Boţan: „Vladimir Voronin trebuia să facă o alegere clară, care reieşea dintr-un anumit context. Şi acel context este oferta Uniunii Europene, de a avea un Parteneriat Estic, care, într-un fel, să combată pretenţia Rusiei de a avea aceste ţări din estul Europei, drept ţări de influenţă exclusivă a Federaţiei Ruse. Parteneriatul Estic aceasta şi a spus Federaţiei Ruse: vrem ca acest spaţiu să fie de angajament comun, pentru prosperarea acestor naţiuni. Pentru că Uniunea Europeană aşa şi-a argumentat strategia Parteneriatului Estic: să aibă o centură de prieteni în jurul acestei comunităţi europene. Deci lucrurile erau clare, de la bun începu. Că Vladimir Voronin a vrut din partea Uniunii Europene promisiuni clare că ţara noastră va fi privită, de comun cu Ţările din Balcanii de Vest, nu a fost să fie, pentru că nu facem parte din Balcanii de Vest geografic. Că suntem acum la pachet cu Ucraina iarăşi, probabil, este un mare avantaj pentru noi.”
Europa Liberă: Totuşi marele surprize urmează după Vilnius sau nu?
Igor Boţan: „Dacă e vorba de surprize, ne-am dori foarte mult ca aceste surprize să nu vină din partea opoziţiei, ci să vină din partea Uniunii Europene, ca europenizarea ţării noastre să satisfacă criteriilor acestei comunităţi.”
