Comisia Europeană Împotriva Rasismului și Intoleranței, un organism al Consiliului Europei a dat publicității astăzi un raport ambivalent despre progresele din Republica Moldova din ultimii cinci ani.
Raportul care cuprinde perioada decembrie 2008 – martie 2013 laudă autoritățile moldovene pentru realizări ca înregistrarea multor culte care au cerut să fie înregistrate, inclusiv comunitatea musulmană. Mai este lăudată adoptarea Legii egalității șanselor și crearea structurii responsabile cu aplicarea ei - Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și pentru Asigurarea Egalității.
Raportul mai spune că au mai fost adoptate planuri de acțiuni care decurg din angajamentele față de Consiliul Europei și Uniunea Europeană, inclusiv au fost luate câteva măsuri pentru a îmbunătăți situația romilor.
Toate acestea arată, în cuvintele raportului, că „autoritățile moldovene au dat dovadă de voință” pentru realizarea unor „reforme majore, care ar face posibilă combaterea mai eficientă a rasismului și discriminării”.
Dar Comisia Europeană Împotriva Rasismului și Intoleranței mai are o listă lungă de îngrijorări.
Raportul care survine pe fundalul încercărilor autorităților moldovene de a scoate Republica Moldova de sub monitorizarea de aproape 20 de ani a Consiliului Europei observă, în primul rând, că Republica Moldova a amânat ratificarea Protocolului Nr. 12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Acest protocol prevede interzicerea generală a discriminării. Extinzând prevederile actuale ale Convenției, care sunt destul de limitate în ceea ce privește non-discriminarea, protocolul garantează că nimeni nu poate fi discriminat pe nici un criteriu de nici o autoritate publică.
În afară de amânarea acestui protocol, Republica Moldova menține prevederi discriminatorii în legislația despre culte. Un număr considerabil de oameni care aparțin minorităților etnice nu au documente.
Nu s-au făcut progrese însemnate la monitorizarea rasismului și discriminării rasiale. Lipsesc date statistice coerente despre amploarea lor. Una din explicații este aceea că poliția refuză frecvent să înregistreze asemenea plângeri. În câteva cazuri clare de violență motivată rasial poliția n-a deschis vreo anchetă sau a bazat investigația numai pe prevederile generale ale legislației. În afară de aceasta, poliția însăși recurge deseori la abuzuri.
Raportul Comisiei Europene Împotriva Rasismului și Intoleranței mai spune că avocații parlamentari chemați să ajute victimele nu se bucură de încredere în rândul grupurilor vulnerabile, care apelează în schimb la avocații obișnuiți.
O problemă la care raportul revine este discriminarea romilor. Un plan de acțiuni nou pentru sprijinul romilor între 2011 și 2015 nu conține aproape nici o prevedere specifică despre finanțarea lui. Copiii romi sunt supuși deseori segregării în școli.
Autorităților moldovene li se fac o serie de recomandări. Între acestea - să ratifice cât mai repede posibil Protocolului Nr. 12 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, să creeze un sistem de înregistrare și urmărire a incidentelor rasiste semnalate poliției și să informeze sistematic grupurile vulnerabile despre legile și instituțiile menite să le apere drepturile.
Comisia Europeană Împotriva Rasismului și Intoleranței este compusă din 47 de experți, câte unul din fiecare țară membră a Consiliului Europei. Ea întocmește rapoarte ca cel publicat astăzi o dată la cinci ani. Recomandările ei nu sunt obligatorii, dar au scopul să preseze țările membre să-și îmbunătățească legile și practicile.
