La Chișinău a început astăzi un festival întitulat „Civic Fest 2013: Moldova pentru cetăţeni”, organizat de Fundația Est Europeană. După cum veți afla din relatarea Tamarei Grejdeanu, evenimentul de 3 zile este destinat activiștilor societății civile care încearcă să-și îmbunătățească dialogul și serviciile acordate cetățenilor.
Prima ediţie a festivalului ar urma să pună bazele unei platforme de dialog şi cooperare între organizaţiile care oferă servicii şi luptă pentru respectarea drepturilor copiilor, persoanelor cu nevoi speciale sau a celor care întâmpină bariere în integrarea socială. Antoniţa Fonari, vicepreşedinta Consiliului Naţional de Participare, este de părere că, urmare a acestui proiect, ar trebui să se dezvolte spectrul serviciilor sociale pe care organizaţiile neguvernamentale le oferă beneficiarilor:
„Partenerii evenimentului, cei de la ERSTE au nişte exemple foarte bune în care investesc în organizaţiile neguvernamentale care prestează servicii sociale. De aceea eu nu văd necesar ca aici să existe neapărat colaborarea cu autorităţile, în sens că ce putem face împreună. Aici încurajezi organizaţiile neguvernamentale să aibă servicii bune pentru copii sau pentru persoane în etate într-o localitate concretă. Este vorba de servicii sociale concrete, nu de politici publice, nu de colaborări cu statul şi schimbări de legislaţie.”
În cadrul festivalului, vor fi prezentate proiecte ale societăţii civile din Moldova dar şi din străinătate care au reuşit să atragă recunoaştere internaţională. Tudor Ştefan, preşedintele organizaţiei obşteşti Synergetica spune că societatea moldovenească poate prelua astfel modele necesare de integrare socială şi dezvoltare comunitară.
Specialişti din Cehia, România şi Ungaria vor împărtăşi experienţa proiectelor de antreprenoriat social, perceput ca activitate economică a cărei profit este folosit în scopuri sociale, iar angajaţii pot fi persoane cu cerinţe speciale. În Republica Moldova, această activitate nu are o reglementare legală clară, mai spune Tudor Ştefan:
„Aici aducem atât reprezentanţii instituţiilor de stat, care să ne spună exact care este situaţia în domeniul legislativ, pentru a putea înţelegea cum poţi începe o afacere respectivă sau cum poţi acţiona într-un anumit domeniu din perspectiva oferită de legislaţia din Republica Moldova. În plus, aducem şi proiecte din ţările europene, care vin cu experienţa lor şi ne spun foarte clar unde am putea să evităm anumite probleme şi cum am putea să avansăm cât mai rapid.”
Xenia Siminciuc, care reprezintă Centrul de asistenţă în afaceri pentru persoanele cu dizabilităţi spune că din 2010, 21 de persoane cu dizabilităţi au reuşit să deschidă afaceri de familie şi nu mai sunt dependente de pensia lunară. Exemplul lor, crede ea, poate fi un argument pentru a susţinere integrarea persoanelor cu nevoi speciale în câmpul muncii:
„Eu zic că e foarte important să creăm în Moldova o platformă de promovare a potenţialului de muncă a persoanelor cu dizabilităţi. Această platformă trebuie să fie foarte puternică şi consolidată, şi organizaţiile care lucrează în domeniul persoanelor cu dizabilităţi să vorbească într-o voce unică. Iată de ce avem noi nevoie şi sper că în cadrul acestei platforme o să avem şansa de a discuta acest subiect.”
Pe lângă incluziunea socială şi dezvoltarea comunitară, agenda festivalului mai include subiecte ce vizează justiţia şi transformările sociale sau cultura şi mass-media în Moldova. După părerea mai multor specialişti din domeniu, din moment ce mass-media este vulnerabilă din punct de vedere financiar şi al influenţei politice, anume educaţia în familie şi la şcoală trebuie să pună fundamentul unei culturi civice şi atitudini faţă de ceea ce se întâmplă în societate.
