Linkuri accesibilitate

Iurie Leancă și Evgheni Șevciuk au discutat în Germania despre integrarea europeană


Iurie Leancă (de la stânga la dreapta), Leonid Kojara, Michael Link, Evgheniy Şevciuk, Landshut, Germania

Interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov.


Premierul Iurie Leancă a avut astăzi o nouă întâlnire cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuk. Vicepremierul moldovean pentru reintegrare, Eugen Carpov i-a spus într-un interviu Valentinei Ursu că întâlnirea dintre cei doi în Germania a avut scopul să convingă Tiraspolul de avantajele integrării europene.

Eugen Carpov: „Astăzi, a avut loc o întâlnire între prim-ministrul Iurie Leancă şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk. Pe lângă aceasta, au fost întâlniri într-un format mai larg, la care au participat atât preşedintele în exerciţiu al OSCE, Leonid Kojara, ministrul de Externe al Ucrainei, cât şi reprezentanţii din Germania, ministrul de Stat Michael Link. Au participat şi reprezentanţii în formatul „5+2”, care sunt prezenţi la această conferinţă. Din rezultate, aş vrea să spun că s-a trecut în revistă agenda subiectelor care astăzi ne preocupă atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol.

În primul rând, s-au discutat subiectele legate de noile reglementări în regimul de comerţ pe care urmează să îl avem noi, Republica Moldova, cu Uniunea Europeană şi, la fel, vecinii, Ucraina, prin semnarea de către Ucraina şi parafarea de către Moldova, la Vilnius, a Acordului de Asociere. Există mai multe întrebări sau subiecte, pe care nu le înţeleg partenerii de la Tiraspol, atunci când spun că aceste acorduri şi noi mecanisme ar veni cu efecte negative pentru regiunea transnistreană. Vreau să vă spun că atât delegaţia de la Chişinău, cât şi partenerii noştri din Ucraina, dar şi din Uniunea Europeană, au prezentat explicaţii, prezentări şi date statistice, astfel ca să fie foarte clar că aceste mecanisme vin să aducă doar beneficii populaţiei atât din stânga Nistrului, cât şi din dreapta Nistrului.

Premierul Iurie Leancă a propus să fie creat un subgrup, în cadrul grupurilor de lucru, pentru economie şi comerţ, care să se preocupe doar de subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv]. Sunt invitaţi la Chişinăul aceşti experţi de la Tiraspol, chiar partenerii din Ucraina au spus să fie prezenţi în acest grup şi reprezentanţii ai business-ului din regiune, reprezentanţi ai uniunilor de producători, care reprezintă companiile din Transnistria, astfel, ca să avem discuţii şi să putem să excludem orice dubii la subiectul DCFTA. La fel, s-a atras o atenţie sporită libertăţii circulaţiei pentru locuitori.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, am reţinut ceea ce spunea domnul Leancă, că există premise reale, pentru a asigura circulaţia liberă a populaţiei peste Nistru. Este posibil ca, în viitorul apropiat, să fie redeschis podul de la Gura Bâcului?

Eugen Carpov
Eugen Carpov
Eugen Carpov: „Podul de la Gura Bâcului a fost un subiect cu maximă atenţie abordat de către cei din cadrul conferinţei. Toţi înţeleg necesitatea deschiderii acestui pod, pentru simplul fapt că există interes, în primul rând, din partea populaţiei, atât din satul Gura Bâcului, cât şi din satul Bâcioc din stânga Nistrului. Dar, pe lângă interesul de a-l deschide, există şi anumite aspecte, pe care le are Tiraspolul, pentru a deschide acest pod. Noi am venit cu primul pas. Din câte cunoaşteţi, şi ascultătorii cunosc, Chişinăul a decis excluderea sancţiunilor care au existat, timp de mulţi ani, faţă de locuitorii din regiunea transnistreană posesori ai unor paşapoarte străine. Începând cu data publicării modificărilor pe care le-am aprobat, aceste sancţiuni nu vor mai fi aplicate.”

Europa Liberă: Putem vorbi că va începe neîntârziat monitorizarea Zonei de Securitate?

Eugen Carpov: „Asupra situaţiei din Zona de Securitate, practic toţi participanţii au atras o atenţie sporită. Astăzi avem o situaţie când există tendinţe care ne îngrijorează. Premierul moldovean a propus ca să ne gândim în direcţia organizării unui format de monitorizare neutră, internaţională a situaţiei din Zona de Securitate, a corespunderii documentelor care reglementează mecanismele, a Comisiei Unificate de Control, a activităţii trupelor de pacificare şi cu realităţile. Şi atunci vom avea o claritate care sunt principalele disensiuni şi cum am putea să le soluţionăm. Deocamdată, nu există o unitate pe acest punct de vedere, dar, cel puţin, avem o propunere asupra căreia urmează să discutăm.

Pe lângă Zona de Securitate, evident că au fost abordate şi situaţia poliţiştilor moldoveni, care activează în oraşul Bender, am menţionat şi necesitatea asigurării unor condiţii normale pentru şcolile din Zona de Securitate, şcolile moldoveneşti cu predare în grafia latină. A fost un început de dialog. A fost convenit şi acceptat de toată lumea că aceste întâlniri la nivelul formatului „1+1” sunt utile, sunt necesare, permit să avem un dialog, să discutăm orice subiecte care ne preocupă, fără ca să admitem acţiuni unilaterale care să tensioneze situaţia.”
XS
SM
MD
LG