Despre reforme, în prag de Vilnius, cu Natalia Gherman

Natalia Gherman: „La reuniunea de la Vilnius, se va parafa Acordul de Asociere care cuprinde Acordul privind crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Parafarea este o etapă foarte importantă, în procesul de intrare în vigoare a acestui Acord, deoarece, după summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul parafat, trebuie şi semnat. Deja am primit mai multe semnale de încurajare din partea instituţiilor europene, din partea statelor membre ale Uniunii Europene, precum că semnarea acestui Acord va avea loc pe perioada mandatului actualei Comisii Europene. Semnarea Acordului de Asociere va însemna şi punerea lui în aplicare provizorie.”

Europa Liberă: Ce poate face guvernarea, pentru că e această coincidenţă cu un an electoral?

Natalia Gherman: „Ne-am asumat angajamentul să şi ratificăm acest Acord de către actuala componenţă a Parlamentului Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că Acordul va intra în vigoare, în aplicare, provizoriu, înainte de începutul campaniei electorale. Aceasta ar însemna, de fapt, ireversibilitatea cursului pro-european al Republicii Moldova. Aceasta va însemna, de asemenea, obţinerea rezultatului promis cetăţenilor Republicii Moldova, pe filiera agendei europene a ţării.

Al doilea obiectiv pentru summit-ul de la Vilnius şi perioada post-summit este obţinerea deciziei favorabile din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize. În cadrul summit-ului, decizia nu poate şi nu va fi luată, la summit, se va face o evaluare a progreselor obţinute de fiecare stat al Parteneriatului Estic, în ceea ce priveşte asigurarea mobilităţii cetăţenilor. Republica Moldova este unica ţară din Parteneriatul Estic care şi-a îndeplinit toate angajamentele, în conformitate cu Planul de Acţiuni moldo-comunitar în domeniul vizelor. La summit, se va face o evaluare generală şi, după reuniunea de la Vilnius, statele membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European vor trebui să se expună pe marginea recomandării Comisiei Europene. Aşteptăm ca această recomandare să fie pozitivă.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, aceste încurajări, care vin din partea demnitarilor europeni, înseamnă foarte mult. Dar, pe de altă parte, ei rămân tot atât de îngrijoraţi de faptul că reforma în justiţie trenează şi lupta cu corupţia nu dă rezultatele pe care ar trebui să le simtă simplul cetăţean.

Natalia Gherman: „În domeniul de reformă în justiţie, într-adevăr, trebuie să facem o deosebire între condiţionalităţile reflectate în planul de acţiuni moldo-comunitar în domeniul liberalizării vizelor cu domenii cuprinzătoare de reformă pe care le implementăm. O guvernare responsabilă se gândeşte şi implementează în profunzime reforma, pe fiecare domeniu menţionat. Să luăm, de exemplu, reforma sectorului de justiţie. În blocul patru al Planului de Acţiuni moldo-comunitar, sunt reflectate anumite obiective destul de concrete, pe care noi le-am şi implementat. Însă sustenabilitatea acestei reformei depinde de o abordare mai cuprinzătoare şi foarte obiectivă. Deci, vorbind, tehnic, condiţionalităţile sunt implementate. Vorbind politic, reforma trebuie continuată, cu eforturi şi mai dinamice, şi mai intense. Atât noi, la Chişinău, cât şi colegii din partea Uniunii Europene, înţelegem şi recunoaştem că obiectivul este profunzimea şi seriozitatea reformării domeniului de justiţie, în întregime.”

Europa Liberă: Aceste reforme ar trebui să însemne un climat investiţional foarte prietenos. Deocamdată, investitorii nu se grăbesc să ajungă în Republica Moldova. Şi lupta cu sărăcia, crearea locurilor de muncă – aici ar trebui un alt ritm.

Natalia Gherman: „Îmbunătăţirea climatului de afaceri este una dintre cele mai importante priorităţi ale guvernului.”

Europa Liberă: Dacă reforma în justiţie dă rezultate.

Natalia Gherman: „Totul trebuie pornit de la reforma sectorului de justiţie, că atunci când instituţiile statului funcţionează, într-o manieră transparentă, responsabilă şi, cel mai important, când oamenii au încredere în funcţionarea instituţiilor de stat, toate celelalte domenii de reformă au şansă să aibă succes în viitor. Doar atunci oamenii nu vor pleca din ţară, vor rămâne aici, în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar deocamdată lumea pleacă.

Natalia Gherman: „Lumea pleacă, lumea revine, alţii preferă să investească în afacerile în Republica Moldova, aflându-se peste hotarele ţării. Ceea ce este îmbucurător e faptul că, pentru prima dată, oamenii au început să observe anumite schimbări, atunci când vorbim de sancţionarea judecătorilor corupţi, notarilor corupţi, când vorbim de indicele de creştere a încrederii populaţiei, în sectorul de justiţie. Sunt primii paşi, destul de modeşti, efectuaţi de guvern, care inspiră o anumită doză de încredere că, cel puţin, după mai mulţi ani de ezitare, am păşit pe calea cea corectă şi, cu eforturi susţinute, vom continua să avansăm.”

Europa Liberă: Odată cu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, se îndepărtează şansa soluţionării conflictului transnistrean sau, din contra, această europenizare ar putea să unifice cele două maluri ale Nistrului?

Natalia Gherman: „Integrarea europeană, modernizarea, europenizarea ţării este cea mai eficientă şi cea mai convingătoare cale care va facilitata reunificarea Republicii Moldova. Atunci când, pe malul drept al Nistrului, se observă transformări europene, când oamenii încep să vadă rezultate ale reformelor, în conformitate cu normele şi standardele europene, noi devenim mult mai atractivi pentru populaţia de pe malul stâng al Nistrului, oamenii au încredere în viitorul acestei ţări, iar procesul integrării europene, pe care îl promovăm, foarte insistent, va avea efecte de a include pe fiecare cetăţean în acest proces bine determinat, având obiective foarte concrete.

Să luăm, de exemplu, procesul de liberalizare a regimului de vize, avem o abordare foarte incluzivă, fiecare cetăţean al Republicii Moldova, indiferent unde locuieşte, în cazul în care are paşaportul biometric al Republicii Moldova, are dreptul să beneficieze de acest regim liberalizat, atunci când îl vom obţine.

Acelaşi lucru îl pot spune şi despre procesul de implementare a prevederilor Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deoarece toate studiile, făcute atât de către experţii naţionali, arată cât şi de cei străini, că, în cazul în care se vor implementa întocmai prevederile Zonei de Comerţ Liber, potenţialul de export al Republicii Moldova va creşte până la 15%, creşterea economică constantă va atinge, cel puţin, 3-4%, anual.

Iar în ceea ce priveşte modernizarea sectorului economic al Republicii Moldova, aici nu încape îndoială că se vor simţi efectele, în fiecare an. Practicile de implementare a anumitor decizii în domeniul comerţului, în domeniul economic se vor bucura de aceeaşi transparenţă, ca şi în orice stat al Uniunii Europene. Domeniul concurenţei, domeniul ajutoarelor de stat nu se va deosebi deloc de ceea ce există în Uniunea Europeană, nemaivorbind despre asigurarea calităţii produselor moldoveneşti, din punct de vedere al standardelor fitosanitare, certificării originii mărfurilor, ceea ce va contribui, în cele din urmă, la sporirea gradului de protecţie a calităţii şi va contribui la asigurarea sănătăţii populaţiei noastre, în primul rând. Nu numai vom exporta produsele mai bine certificate, mai sănătoase, dar şi le vom consuma, în interiorul ţării.”

Europa Liberă: Bine, dar mesajul autorităţilor de la Tiraspol, deocamdată, rămâne a fi că Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, trebuie să meargă pe calea integrării în Uniunea Euroasiatică. Aceasta se răsfrânge în vreun fel asupra unei decizii, pe care trebuie să o ia Bruxellesul?

Natalia Gherman: „Reprezentanţii regiunii transnistrene au fost invitaţi, la fiecare rundă a negocierilor pe marginea creării Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Ei cunosc în detalii prevederile acestui aranjament. Ei nu pot să nu înţeleagă că implementarea acestui acord va aduce multe beneficii producătorilor de pe malul drept, cât şi de pe malul stâng al râului Nistru. Faptul că, din punct de vedere politic, ei resping deocamdată acest aranjament nu înseamnă că trebuie să ne oprim şi nu înseamnă că trebuie să încetăm eforturile noastre, în primul rând, de convingere şi, în al doilea rând, viitoarele eforturi de implementare a prevederilor Acordului. Obiectivul Chişinăului este de a informa şi de a explica comunitatea oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană despre parametrii viitorului Acord, de a explica beneficiile, în urma implementării şi, împreună cu colegii europeni, am negociat şi un aranjament, în conformitate cu care implementarea Zonei de Liber Schimb, în regiunea transnistreană, se va începe un pic mai târziu, în comparaţie cu malul drept...”

Europa Liberă: Şi va fi una de tranziţie, tranzitorie.

Natalia Gherman: „...până la 1 ianuarie 2016. În această perioadă de timp, vom încerca să asigurăm atât efortul de comunicare şi de informare a oamenilor de afaceri din regiunea transnistreană, în ceea ce priveşte obiectivele şi avantajele viitorului Acord, cât şi să contribuim, din punct de vedere practic, la aducerea bazei legislative şi a mai multor parametri tehnici, care există, în partea economică, la criteriile şi la standardele care există, cel puţin, pe malul drept al Nistrului. În acest sens, vom acţiona, împreună cu Uniunea Europeană, care este pe deplin dispusă să susţină acest efort nu doar din punct de vedere metodologic, dar şi din punct de vedere financiar. Şi toate aceste măsuri şi eforturi planificate se vor desfăşura împreună cu Chişinăul.”

Europa Liberă: Doamnă ministru, după întrevederea pe care aţi avut-o cu omologul dumneavoastră rus, domnul Lavrov a spus că Federaţia Rusă respectă decizia autorităţilor de la Chişinău de a merge pe această cale pe care şi-a ales-o Republica Moldova. Pe de altă parte, totuşi se mai fac auzite anumite declaraţii din partea anumitor demnitari din Federaţia Rusă că o eventuală apropiere a relaţiei moldo-comunitare va îndepărta Moldova de Federaţia Rusă.

Natalia Gherman: „Eu nu văd nicio contradicţie în menţinerea relaţiei cu Federaţia Rusă cu parcursul european al Republicii Moldova. Europenizarea, modernizarea Republicii Moldova, după modelul european, ne va face un partener şi mai atractiv, şi mai credibil pentru Federaţia Rusă. Deci, atunci când Moldova îşi schimbă legislaţia şi o armonizează cu cea a Uniunii Europene, atunci când Moldova devine un partener de dialog şi de afaceri mult mai credibil, mult mai transparent, ceilalţi parteneri, indiferent din est sau din vest, vor găsi această schimbare şi această evoluţie încurajatoare şi una foarte şi foarte pozitivă, pentru dialogul bilateral cu ţara noastră. Eu sunt convinsă că, la etapa implementării prevederilor Acordului de Asociere, Zonei de Liber Schimb, relaţia noastră cu Federaţia Rusă va avea numai de câştigat. Suntem cu Federaţia Rusă în aranjament de regim de comerţ liber, pe care dorim să-l menţinem şi să menţinem atât relaţia politică, cât şi relaţia economico-comercială şi cu partenerii ruşi, vrem să o intensificăm şi mai mult. Şi din punctul meu de vedere, există toate premisele ca această relaţie să se dezvolte pe calea ascendentă.”