Recent, NATO a anunțat că misiunea din Afganistan, presupusă a se încheia definitiv la sfârșitul lui 2014, va continua sub o formă limitată și după acea dată.
Nu mai e un secret pentru nimeni că situația de pe teren nu justifică o retrage totală, așa cum se anunțase inițial. În ciuda unor succese recente împotriva talibanilor, forțele armate afgane nu sînt încă pe deplin pregătite și persistă teama că regimul s-ar putea prăbuși rapid după retragerea occidentalilor, exact cum s-a întâmplat in urmă cu aproape un sfert de secol, după retragerea sovieticilor.
Criticile împotriva modalității în care se va efectua retragerea sînt din ce în ce mai insistente, experții subliniind graba și momentul nepotrivit, într-un an – 2014 - în care vor avea loc alegeri și, probabil, o schimbare radicală de regim. Actualul președinte Hamid Karzai, la putere de 11 ani, nu se mai poate prezenta, iar fragmentarea etnică și politică a țării este prea avansată pentru a putea prezice de pe acum un posibil învingător.
Chiar dacă retragerea occidentală ar fi totală - ceea ce se știe deja că nu se va întâmpla - armata afgană, ca și poliția de altfel, tot vor trebui sprijinite financiar. Actualmente, Afganistanul primește 4 miliarde de dolari pe an pentru întreținerea armatei sale. Suma este exorbitantă și se explică în bună parte prin înaltul nivel al corupției de care sînt afectate toate structurile statului afgan.
Karzai, a cărui poziție vizavi de Occident, pe de o parte, și de islamismul local militant pe alta, devine tot mai ambiguă insistă ca ajutorul de 4 miliarde pe an să continue și după retragerea trupelor NATO.
NATO a decis așadar ca o operațiune limitată să continue și după retragerea anunțată pentru sfârșitul anului viitor. Operațiunea va purta numele de Resolute Support (Sprijin Hotărât), însă până acum, în afară de Statele Unite, care sînt la originea ei, doar Germania, Italia și Turcia și-au anunțat participarea. Alte țări, precum Belgia sau România, au promis că ar putea să păstreze acolo o zecime din trupele actuale. România, de pildă, care a avut la un moment dat 2.000 de militari în Afganistan, ar putea păstra un maximum de 200 de oameni în zona cea mai primejdioasă din sud, alături de trupele americane.
Cu totul, ar rămâne între 10.000 și 15.000 militari NATO, față de peste 100.000 câți au fost vreme îndelungată. Dintre aceștia, indiferent de cifra finală, două treimi vor fi americani.
Statutul lor va fi modificat. In loc de operațiuni de luptă, eu vor fi folosiți în primul rând pentru antrenament si misiuni speciale.
In sfârșit, va mai trebui rezolvată și o chestiune tehnică, de ordin juridic. NATO dorește un statut juridic de protecție a militarilor desfășurați în Afganistan, astfel încât ei să nu cadă sub incidența legilor locale.
