Guvernul României a pregătit o Lege a descentralizării, care ar trebui să sporească autonomia financiară a județelor. Dar corespondenta noastră Sabina Fati relatează că legea, pentru care guvernul vrea să-și asume răspunderea în Parlament săptămâna viitoare, ar avea și alte mize.
Pentru început descentralizarea va avea ca efect schimbarea din funcție a tuturor șefilor direcțiilor județene ale diferitelor instituții, ai căror directori răspundeau până acum ministerelor de resort. Urmează o reorganizare totală care va fi făcută în favoarea partidelor din arcul de guvernământ.
Practic, șefii Consiliilor Județene, în special, și primarii în secundar, își vor consolida puterea în defavoarea centrului, ceea ce teoretic, vorbind, ar putea fi benefic, dacă lucrurile ar funcționa corect în România. Numai că la nivel local nu există presă independentă, de pildă, care să constate abuzurile puterii. În plus cumetriile mai mult sau mai puțin transpartinice ar putea consolida în viitor adevărate caste, coordonate de șefii consiliilor județene, ajunși la rândul lor un fel de feudali cu puteri sporite.
Pe de altă parte descentralizarea are la bază câteva realități despre care nu s-a discutat încă suficient, spre exemplu faptul că 25% dintre localitățile din România nu își acoperă decât un sfert din cheltuielile administrative, iar guvernul le-a subvenționat în ultimul an cu peste 65 de milioane de euro. Cheltuielile de acest fel sunt în creștere, fiindcă politicienii români nu vor să recunoască faptul că există prea multe localități: 3200, mai multe decât în Polonia (2800), care are o populație de două ori mai mare decât decât România.
Guvernul România își va asuma răspunderea pentru noua Lege a descentralizării peste 10 zile, dar într-o scrisoare trimisă astăzi de 15 organizații neguvernamentale, acestea atrag atenția că autoritățile locale vor avea putere deplină asupra mediului și patrimoniului. Institutul pentru Politici Publice prezintă într-o analiză succintă faptul că proiectul actual „nu exprimă o viziune de dezvoltare sustenabilă cu scenarii de îmbunătățire a calității serviciilor publice” și că „promovează o viziune socialistă de uniformizare” prin întărirea Consiliului Județean în defavoarea centrelor urbane și comunale.
Cu excepția poliției, direcțiilor de cultură și a inspecțiilor sociale, care rămân în subordinea ministerelor de resort, toate celelalte domenii trec în subordinea direct a Consiliilor Județene. Liberalii, care controlează celelalte domenii nu au fost, însă, de acord să mute poliția în subordinea primăriilor și nici să descentralizeze direcțiile de muncă sau cele de cultură.
Mediul, sănătatea, învățământul, bazele sportive, taberele și chiar porturile vor trece în administrarea Consiliilor Județene, care vor strânge și taxele aferente pe care apoi le vor redistribui către instituțiile descentralizate. Procesul ar fi avut mai multă logică dacă se făcea prin trecerea în subordinea primăriilor a școlilor, spitalelor și a celorlalte utilități, fiindcă în acest fel comunitățile urbane sau comunale ar fi putut supraveghea lucrurile mai atent, chiar în absența unei prese libere. Primarul ar fi putut fi sancționat la proximele alegeri, în schimb șeful Consiliul Județean este ceva mai departe de cetățean, devenind în cele din urmă un mijlocitor între politicianul de la centru și beneficiarul serviciilor publice.
Descentralizarea va fi făcută deci cu jumătate de măsură, dând pe mâna șefului Consiliului Județean un buget prea mare, față de pârghiile de control pe care comunitatea le are asupra lui. Poate fi un pas spre o descentralizare reală sau poate deveni un compromis în favoarea baronilor locali, care vor deveni mai puternici decât reprezentanții guvernului. În viitor acești baroni vor putea schimba miniștri și în orice caz ei vor decide cui vor face campanie electorală pentru a merge în Parlament.
