Organizația neguvernamentală anticorupție Transparency International a îndemnat săptămâna aceasta Uniunea Europeană să facă mai mult pentru a-i proteja de furia superiorilor pe cei care semnalează acte de corupție la locul de muncă. Numai patru țări membre, Luxemburgul, România, Slovenia și Marea Britanie au astăzi asemenea legi.
Ultimul raport al organizației Transparency International se ocupă de cazul particular al acelor persoane care atrag atenția asupra practicilor ilegale ale propriilor lor guverne sau organizații. In engleză aceștia sînt numiți „whistleblowers", dar în română o adaptare valabilă ar trimite mai degrabă spre tragerea semnalului de alarmă.
Cazul cel mai cunoscut este cel al lui Edward Snowden, fostul angajat al CIA și agent contractual al Agenției Naționale de Securitate din SUA (NSA) care a dezvăluit amploarea supravegherii electronice a comunicațiilor practicată de respectivele agenții.
Raportul Transparency analizează 27 de țări ale Uniunii Europene (mai puțin Croația), iar concluzia este foarte descurajantă: în majoritatea țărilor Europei, aceste persoane nu se bucură de nicio protecție și pot fi dati afară din slujbă, sau persecutați pentru atitudinea lor, deseori fără a se observa vreo diferență între atitudinea sectorului privat și a celui public.
In realitate, singura țară cu o legislație solidă în acest domeniu este Mare Britanie. Nimeni nu poate fi persecutat sau concediat în Regatul Unit pentru faptul de a fi denunțat ilegalități sau corupție acolo unde lucrează.
Alte patru țări au legi care prevăd acest lucru și care teoretic interzic persecutarea celor care trag semnalul de alarmă atunci când constată ilegalități. E vorba de Luxembourg, Slovenia, Ungaria și România. In România, legea protejează de pildă persoanele care refuză să semneze un document ce le-ar pun e in pericol sănătatea sau bunăstarea personală. Problema de ordin practic este însă că acele legi pot cu greu fi aplicate, ba chiar sînt ineficace în măsura în care nu există un organism special căruia să îi fie adresate plângerile celor persecutați.
In schimb, legea română spune clar că cel care e dat afară pentru că a denunțat nereguli își primește înapoi postul, integritatea salariului pe perioada pierdută și compensații. Asta se aplică însă doar persoanelor din sectorul public, nu și lucrătorilor din sectorul privat.
O țară cum e Germania, însă, a început să discute necesitatea unei asemenea legi abia anul acesta, după noua victorie electorală a lui Merkel.
Raportul mai constată că în multe țări trebuie operată o modificare în mentalităti înainte de a introduce o asemenea lege, intrucât respectivele persoane sînt văzute ca informatori, turnători sau pârâcioși, iar gestul lor e văzut negativ și e depreciat de opinia publică.
