Despre descentralizare prin europenizare

Primarii sunt de părere că descentralizarea financiară s-a amânat cu un an. Legea adoptată de deputaţi va fi pilotată, începând cu anul viitor numai în trei raioane şi în municipiul Chişinău. Şi aceasta pentru a fi corectate posibilele deficienţe practice. Pentru a nu pierde primăriile în anul electoral, spun criticii. În tot cazul, din ianuarie 2015, bugetele locale vor fi întocmite după alte criterii. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii an, salutată şi criticată, în acelaşi timp, de edilii localităţilor.

La acest sfârşit de săptămână, vorbim despre descentralizare prin europenizare.

Aleşii locali din întreaga ţară au fost la Chişinău, dar şi la Strasbourg, pentru a cere independenţă financiară. Este una dintre principalele probleme la care ei speră să găsească rezolvare în urma implementării Strategiei naţionale de descentralizare. Un studiu al Institutului de Dezvoltare Urbană a arătat că o administraţie locală are peste 700 de competenţe, în timp ce unităţi de personal care să realizeze aceste competenţe doar câteva.

Satul Feşteliţa din raionul Ştefan Vodă are o populaţie de aproximativ trei mii de locuitori. Iată ce crede primarul de aici, Nicolae Tudoreanu, despre nevoia acestei descentralizări.

Nicolae Tudoreanu: „Noi înţelegem, uneori eforturile guvernului sunt chiar deopotrivă realităţilor. Dar atâta timp cât este bariera aceasta între cei care elaborează şi cei care ar urma să implementeze orice strategie, orice document, lucrurile stau aşa cum stau.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, cei care reprezentaţi puterea locală, deseori spuneaţi că sunteţi cu mâinile legate, pentru că aveţi nevoie de această descentralizare şi, mai ales, de această autonomie financiară. Acum vi se dezleagă mâinile?

Nicolae Tudoreanu: „Legea, care se propune să fie implementată, are şi careva goluri de completat, însă este doar primul pas. Pentru că s-a hotărât din start ca cele trei blocuri de probleme care există în finanţele publice locale – consolidarea bazei fiscale, transparenţă în calcularea transferurilor şi a veniturilor proprii şi îmbunătăţirea managementului financiar – s-a hotărât să se ia pe părţi, şi anume blocul doi urmează să se facă o transparenţă clară în calcularea şi repartizarea transferurile pentru susţinerea teritoriilor şi veniturile proprii să fie definite clar şi care să urmeze consolidarea şi încurajarea efortului fiscal propriu.”

Europa Liberă: Câţi bani aveţi astăzi la Feşteliţa?

Nicolae Tudoreanu: „Foarte puţini. Chiar nu suntem încurajaţi prin actualul sistem de finanţe publice locale să generăm mai multe venituri. Pentru că, în cazul în care generăm alte venituri, în următorul an, suntem penalizaţi şi primim mai puţine transferuri de la bugetul de stat.”

Europa Liberă: Aceasta v-a fost cea mai mare bătaie de cap. Şi rămâne...

Nicolae Tudoreanu: „Şi rămâne cea mai mare bătaie de cap, pentru că veniturile proprii nu pot să crească.”

Europa Liberă: Nici nu sunteţi încurajaţi să acumulaţi cât mai mult la bugetul local...

Nicolae Tudoreanu: „Sigur. Pentru că este mai uşor să-i primeşti de la bugetul de stat, decât să faci un efort. Noi, prin promovarea acestui nou-sistem, nu cerem numai autonomie, dar ne dăm seama şi de responsabilitatea care ne revine. Pentru că, odată ce urmează o autonomie locală reală, responsabilitatea creşte foarte şi foarte mult.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „creşte responsabilitatea”? Vă este frică?

Nicolae Tudoreanu: „Nu ne este frică. Sigur că, domeniul dat acuma suferă din cauza multor resurse umane apărute pe nepusă masă, avem primari între primari. Ne dăm seama care sunt şi cadrele în primăriile mai mici de 1.500 de locuitori. Dar odată ce se va face regulă în sistemul finanţelor publice locale, sperăm că domeniul autorităţilor publice locale să fie unul competitiv, să vină resurse umane pregătite să-şi poată stabili salarii, în funcţie de capacităţile locale, ale bugetului local, să nu fie dictaţi de la centru. Şi numai aşa o să putem să dezvoltăm capacităţile autorităţilor publice locale.”

Europa Liberă: Acum o să definitivaţi proiectul Legii bugetului pentru anul viitor ca să aprobaţi bugetul. Preconizaţi cât să adunaţi în puşculiţa satului?

Nicolae Tudoreanu: „Nu mai mult decât s-a adunat acest an, circa 2 milioane 300 mii de lei.”

Europa Liberă: Cât îi revine fiecărui locuitor?

Nicolae Tudoreanu: „Circa 200 de lei.”

Europa Liberă: Cum gestionaţi această sumă? Ce vă reuşeşte să faceţi? Pentru că, dacă ne amintim de campania electorală, atunci când aţi încercat să convingeţi votantul că trebuie să vă dea votul, aţi promis îmbunătăţirea infrastructurii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, multe lucruri pe care lumea le aşteaptă. Dumneavoastră sunteţi la al treilea mandat.

Nicolae Tudoreanu: „Eu sunt la al treilea mandat şi nu cred că mi-a fost greu să conving cetăţenii, pentru că localitatea noastră se dezvoltă foarte şi foarte dinamic. Avem un şir de proiecte...”

Europa Liberă: De unde bani, dacă bugetul e atât de sărac?

Nicolae Tudoreanu: „Din resurse alternative, cu fonduri europene şi cu fonduri tot din afară, dar gestionate aici, în ţară. Pentru că am avut chiar un proiect foarte mare cu Comisia Europeană, de peste 5 milioane de lei, am renovat căminul cultural. De fapt, este un cămin cultural, probabil, cel mai bun din zonă, cel mai bine dotat, cu încălzire.”

Europa Liberă: Cu excepţia acestui cămin cultural, ce mai puteţi face?

Nicolae Tudoreanu: „Acuma construim reţeaua de apă şi canalizare comunală, am asfaltat drumul spre cimitir (circa un kilometru), suntem în lucru cu asfaltarea străzii centrale, avem un şir de proiecte.”

Europa Liberă: Domnule primar, cât costă o promisiune?

Nicolae Tudoreanu: „Costă un obraz curat, să ştii că o realizezi. Pentru că oamenii, de fapt, astăzi sunt foarte şi foarte neîncrezători în ceea ce se spune de la nivel central. De aceea, încă o dată, recunoaştem cu toţii, chiar şi în sondaje autorităţile locale sunt mult prea sus faţă de autorităţile centrale.”

Europa Liberă: Primăria se situează printre primele instituţii care se bucură de cea mai mare încredere.

Nicolae Tudoreanu: „Pe locul doi, după biserică. Şi trebuie să ne dăm bine seama că odată ce vom face o descentralizare reală, lucrurile vor reveni la normal şi autorităţile centrale se vor simţi mai libere în activităţile lor, mai mult legate de politică externă, de dirijarea patrimoniului de stat. Dar descentralizarea reală a finanţelor şi a serviciilor publice trebuie făcută deja, pentru că este întârziată mai bine de 20 de ani.”

Europa Liberă: Aceasta o cereţi şi insistaţi mai mult dumneavoastră, cei care aveţi localităţi cu o populaţie măricică. Pentru că vă daţi prea bine seama, la o comună, la o primărie cu aproape o mie de locuitori e mult mai greu să gestionezi, să administrezi treburile satului.

Nicolae Tudoreanu: „Haideţi să facem trimitere la Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova şi o să vedem că ele nici nu sunt încadrate în legea în vigoare. Avem în vecinătate un sat cu 400 de locuitori şi are primărie. Şcoala deja a fost lichidată şi au rămas doar câţiva copii la grădiniţă, lumea de acolo deja se întreabă: „Ce face primarul?”. Şi noi am propus ca iniţiativa să nu vină de la nivel central privind amalgamarea autorităţilor locale, dar să se facă pe principii de stimulare. Adică, oamenii doresc să se unească, pentru că altă alternativă nu este.”

Europa Liberă: Aţi putea să absorbiţi această localitate?

Nicolae Tudoreanu: „Sigur. Noi până la 1940 am fost împreună – Marianovca, Alava şi Serghei Lazo – au fost cu noi în comuna Feşteliţa, avem documente de arhivă care confirmă acest fapt. Haideţi să luăm un aparat, cât de mic ar fi el, al primăriei, consumă anual circa 400 de mii de lei, 4,5 unităţi, să înmulţim la 4 ani, o să fie 1 milion 600 de mii. Acest 1 milion 600 de mii să le investeşti în această comună, oamenii ar simţi că nu face să ţii un aparat care din start este ineficient, nu are cu ce se ocupa. Pentru că astăzi şi donatorii, cei care încearcă să investească, se uită la numărul de populaţie, se uită să fie durabilitate în ceea ce fac ei. Şi să ne dăm seama că o durabilitate într-o localitate cu 400 de oameni mai că nu s-ar simţi.”

Europa Liberă: Şi despre suflul europenizării mediului rural ce zice lumea? Este dornică să îmbrăţişeze aceste valori europene? Cum înţelege simplul cetăţean această integrare europeană? Doreşte el această europenizare a satului şi a ţării?

Nicolae Tudoreanu: „Cetăţenii au început europenizarea mai demult, făcând aşa-zisul evroremont în casele lor.”

Europa Liberă: Deci, de la moneda euro şi de la euroreparaţie porneşte eurointegrarea?

Nicolae Tudoreanu: „Porneşte eurointegrarea, probabil. Toată lumea doar nu spune euroasiaremont, spune evroremont, aşa să-i spunem în rusă. Cum percepe populaţia? Să ştiţi că o percepe diferit, dar lucrurile se schimbă, infrastructura se îmbunătăţeşte la sate şi oamenii chiar sunt informaţi. Ultimii 20 de ani investiţiile care au venit în domeniul social sunt din ţările europene, inclusiv America şi oamenii îşi dau seama că cei care ne ajută urmează să fim solidari şi noi cu ei.”

Europa Liberă: Şi ei ce fac? Mai acordă acest credit de încredere autorităţilor centrale? Sau cum explicaţi că totuşi scade încrederea în cei care guvernează?

Nicolae Tudoreanu: „Ştiţi, lumea nu era pregătită cu o presă liberă, lumea încă crede că televizorul spune drept, nu-şi dau seama că, uneori, presa este cumpărată. Acest fenomen îi face pe oameni să fie mai neîncrezători în autorităţile centrale, dar îşi dau seama că este manipulare prin presă, îşi dau seama că este manipulare chiar şi prin pârghiile administrative.”

Europa Liberă: Şi cum faci diferenţă între adevăr şi minciună?

Nicolae Tudoreanu: „Prin fapte.”

Europa Liberă: Primarul se bucură de stimă şi respect pentru că este exponentul puterii de la Chişinău sau pentru faptele pe care le demonstrează?

Nicolae Tudoreanu: „Pentru fapte. Lumea, să ştiţi, la nivel local nu votează partidul. Am fost ales în trei scrutine.”

Europa Liberă: Şi cum aţi câştigat aceste mandate?

Nicolae Tudoreanu: „Într-un scrutin am fost un singur candidat. Chiar nu am avut contracandidaţi în al doilea scrutin. Deja încoace, când s-au mai ivit partidele aceste active, s-au mai implicat la nivel de partid.”

Europa Liberă: Şi acum reprezentaţi o culoare politică?

Nicolae Tudoreanu: „Reprezint Partidul Liberal Reformator. Accentuez un singur lucru, că lumea este manipulată, spre exemplu la noi, prin biserică.”

Europa Liberă: Cum?

Nicolae Tudoreanu: „Biserica locală, chiar acum la noi este un şantier, practic tot satul, şi preotul spune că tot ce este din Europa este a diavolului şi toate programele de finanţare, toate drumurile, reparaţiile din grădiniţe sunt bani necuraţi şi prin aceste investiţii oamenii vor ispăşi cu păcatele. Să ştiţi că foarte activ se lucrează. Avem un preot, aşa, cam bigot, şi lucrează foarte activ. Chiar sâmbăta trecută, lumea a ieşit disperată de la biserică, pentru că obraznic s-a purtat, spunând: „Ce, vreţi jugul Europei?”. În multe localităţi preoţii denigrează viziunea europeană.”

Europa Liberă: Domnule primar, dar, de fapt, biserica e separată de stat...

Nicolae Tudoreanu: „Am foarte mari probleme la capitolul acesta. Nici nu pot să promovez un proiect, că am deja contra. Cheamă lumea să nu contribuie, să nu participe la diferite activităţi legate de proiectele investiţionale, pentru că tot ce este european este diavolesc, tot ce este rusesc este corect. Dacă să revenim la ce am discutat, că biserica este pe primul plan în sondaj, aici trebuie să ne punem semne de întrebare. Nu toţi preoţii, dar în special la noi în sat, sînt contra paşapoartelor, este foarte multă lume care nu vrea să primească pensia, să nu vaccineze copiii, se spune că totul este masonic. Cam această problemă o am. În rest, oamenii îşi dau seama deja, cu anii, că ceea ce spune el, de vreo 20 de ani nu mai este valid acuma.”

Europa Liberă: Viitorul satului şi statului se contopesc?

Nicolae Tudoreanu: „În localităţile mari – da. Dar localităţile mici cred că o să se transforme în nişte sectoare de vile. Pentru că atâta timp cât nu se nasc copii, nu poate statul să-ţi întreţină ţie instituţii care sunt costisitoare şi pun în inechitate alţi elevi, care consum 5 mii, tu consumi 20 de mii. Haideţi să fim aici mai reali. Chiar şi reforma care s-a făcut în învăţământ este un corectă.”

Europa Liberă: Feşteliţa în cinci ani poate să aibă alt chip?

Nicolae Tudoreanu: „Da. Acum construim cinci kilometri de canalizare. Finalizăm asigurarea cu apă potabilă toate cele patru fântâni, mai am câteva case de conectat şi ne rămân drumurile. Urmează să înceapă construcţia unei fabrici de prelucrare a gunoiului menajer şi o să angajăm acolo peste o sută de oameni.”

Europa Liberă: Pentru firul ierbii, pentru omul simplu, cât de mult contează ca reforma să dea rezultate?

Nicolae Tudoreanu: „Cu părere de rău, noi, moldovenii, nu avem o ascensiune în gândire, de a ne schimba, e bine aşa cum este la moment. Dar, încetişor, când o să apară concurenţa aceasta, adică eu am, cum era pe vremea sovietică, eu ţin forte bine minte, că părinţii, dacă construiau un gard, vecinii, într-un an sau doi, îl făceau şi ei. Astăzi această concurenţă nu este. Să ştiţi că este foarte şi foarte important ca să pornim această concurenţă.”

Europa Liberă: Deci, spiritul gospodăresc a murit?

Nicolae Tudoreanu: „Scade.”

Europa Liberă: Pentru că cei care erau mai insistenţi au plecat peste hotare?

Nicolae Tudoreanu: „Da. Aceştia erau motorul.”

Europa Liberă: Modelele satului...

Nicolae Tudoreanu: „Da. Dar acuma, încetişor, se revine, lumea începe a construi, avem case chiar destul de arătoase. N-am avut niciodată casă cu două etaje în localitate, până la destrămarea Uniunii Sovietice. Astăzi avem case cu două etaje, magazine dintre cele mai performante din raion, cu produse proaspete şi de calitate.”

Europa Liberă: Dar oamenii lasă să se înţeleagă că pentru ei cel mai mult reformă ar însemna această luptă cu corupţia, în primul rând.

Nicolae Tudoreanu: „Haideţi să pornim de la simplele elemente de corupţie. Până ce nu pune bătrâna o bancă de smântână sau un kilogram de brânză...”

Europa Liberă: ...sau zece ouă în pestelcă.

Nicolae Tudoreanu: Și se duce la medic, ea nu se urcă în autobuz să meargă în raion. Şi de aici porneşte totul. Noi toţi facem corupţie.”

Europa Liberă: Se vorbeşte mai mult despre corupţia mică sau cea de sus?

Nicolae Tudoreanu: „Se vorbeşte mai mult despre corupţia mare, desigur. Când se aude de milioane, de bănci, de aeroporturi, nedându-şi seama omul că şi el este implicat, numai că mai mărunt, tot în acest fenomen de corupţie. Pentru că dacă ar fi la un nivel mai mare, ar face-o şi el. Şi aceasta este foarte regretabil că oamenii spun: „Dacă aş fi şi eu, şi eu aş lua”. Păi, iată, uitaţi-vă, oamenii nu acuză, dar, adică, dacă ar fi şi ei în locul lor: „Aş lua şi eu. Ce să facem, dacă este de unde lua?”.”

Europa Liberă: Din observaţiile dumneavoastră, ca şi edil al comunităţii, credeţi că acest flagel macină statul Republica Moldova?

Nicolae Tudoreanu: „Sigur că îl macină. Oamenii nu îşi pot dobândi dreptatea. Şi oamenii îşi dau seama de ce nu îşi dobândesc dreptatea. Pentru că sunt parte a fenomenului.”

Europa Liberă: E selectivă justiţia?

Nicolae Tudoreanu: „Da, sigur. Sigur că e selectivă. Dar se simte o revigorare, se simte o schimbare.”

Europa Liberă: Lupta aceasta între bine şi rău se mai duce?

Nicolae Tudoreanu: „Sigur. Lupta între Est şi Vest, mai degrabă, nu între bine şi rău.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră ce mesaj aveţi pentru cei care îmbrăţişează mai degrabă opţiunea pro-estică, pentru că şi ei sunt cetăţenii comunităţii Feşteliţa.

Nicolae Tudoreanu: „Corect.”

Europa Liberă: Unii dintre ei câştigă bucata de pâine la Moscova.

Nicolae Tudoreanu: „Păi, nu o să încurce nimeni să muncească oamenii la Moscova. Am două surori la Moscova şi cunosc foarte mulţi români care lucrează în Moscova la construcţii. Care este bariera pentru ei? Ele o să revină la normal, pentru că şi Moscova, fără gastarbaiteri, nu s-ar fi dezvoltat niciodată.”

Europa Liberă: Şi să punem punct acestei discuţii de la ceea ce am pornit, o autonomie financiară cât mai largă teritoriului. E bine că s-a pilotat această lege sau sunteţi invidioşi şi aţi fi vrut pe tot întregul?

Nicolae Tudoreanu: „Eu chiar nu cunosc cine pilotează, căci am căutat şi nu am înţeles care sunt cele patru raioane...”

Europa Liberă: Chişinău, Râşcani, Basarabeasca şi Ocniţa. În variantă nouă, legea prevede relaţii bugetare directe dintre centru şi primării şi formule de transferuri de bani, calculate după numărul populaţiei.

Nicolae Tudoreanu: „Păcat că nu s-a făcut pentru toţi să fie. Pentru că în 2015 va fi doar o jumătate de an în care primarul va executa acel buget.”

Europa Liberă: Şi urmează alegerile locale...

Nicolae Tudoreanu: „Şi calitatea elaborării bugetelor pentru 2015 nu va fi una benefică, pentru că fiecare o să se străduiască să facă un buget neperformant, cu nişte impozite mai mici.”

Europa Liberă: Mai populiste...

Nicolae Tudoreanu: „Mai populiste. Mă tem că din start această modificare să fie compromisă anume prin faptul că este un an electoral”.

***

Fostul speaker, Marian Lupu, liderul democraţilor, nu crede în populism şi sugerează că se va diminua dependenţa autonomiei locale de transferurile de la bugetul de stat. El aminteşte că Legislativul a votat şi Strategia privind descentralizarea.

Marian Lupu: „Parlamentul a şi adoptat Strategia de descentralizare care prevede un şir întreg de acţiuni care au o singură menire – să readucă sistemul de inter-relaţii dintre guvernul central şi administraţia publică locală într-o stare de echilibru, într-o stare eficientă.”

Europa Liberă: Primarii vă reproşează că faceţi cu jumătăţi de măsură această descentralizare.

Marian Lupu: „Nu pentru a satisface poziţia guvernului sau a satisface poziţia administraţiei publice locale, fiindcă şi acolo, şi acolo este lupta pentru putere. Pe mine mă interesează ca acest echilibru, la nivelul ramurilor puterii de stat, local-central, să aducă beneficii maxime pentru oameni. Astăzi acest lucru nu se întâmplă. Pe alocuri, noi avem un sistem hiper-centralizat, pe de altă parte, noi avem probleme cu aceeaşi calitate în mare parte a administraţiei publice locale. Cu managementul care este departe de a fi foarte eficient, cu pregătirea profesională, ce să vă spun? Doamnă Ursu, noi avem primari care nu au nici studii superioare. Nu că nu au studii superioare, nu au nici studii medii complete. Şi atunci cum ajungem la un management eficient? Vreau să spun doar că acest dialog trebuie să fie unul permanent, există Congresul Autorităţilor Locale. Pe timpuri, când deţineam funcţia de preşedinte al Parlamentului, aveam un dialog permanent cu CALM-ul, în acest sens. Parlamentul monitorizează implementarea acestei Strategii de descentralizare şi acest lucru va fi continuat şi mai departe. Dialogul cu autorităţile publice va continua şi mai departe. Noi trebuie să aplecăm urechea, fiindcă multe lucruri, care ne sunt spuse de către cei din raioane, cei din sate, sunt corecte. Ei vin nu doar cu pretenţii şi cu cerinţe, ei vin şi cu sugestii. Pe de altă parte, în cadrul acestui dialog, multe dintre aceste probleme nu sunt simple. Un exemplu: descentralizarea financiară, nu este atât de simplă. Legea a fost adoptată. Punerea în aplicare a acestei legi am decis-o în Parlament să fie la 1 ianuarie 2015, ca, pe parcursul anului 2014, să pilotăm şi să vedem cum acest sistem funcţionează. Nu este atât de simplu. Noi avem poate o regiune sau două, capitala şi, dea Domnul, încă în ţară un raion sau două care, de fapt, se autoasigură financiar şi ar putea să supravieţuiască într-un regim mai autonom. În rest, marea majoritate a raioanelor, a satelor nu sunt autosuficiente, să le zic aşa, din punct de vedere financiar. Şi până în ziua de azi mecanismele bugetului de stat erau folosite, pentru a lua mijloace financiare din unele teritorii şi a le rerepartiza în acele teritorii care mereu au avut un deficit de buget şi vor avea în continuare. Acum ne imaginăm că acest mecanism dispare, că bugetul central nu se implică. Din punct de vedere economic, situaţia va fi una tristă. Iată de ce decizia a fost una corectă. În 2014, pilotăm, vedem ce se întâmplă, cum funcţionează acest model, fiindcă avem nevoie de o soluţie corectă, calculată, precisă, care să vină cu efecte pozitive.”

Europa Liberă: Dar s-au făcut auzite voci care spun că aţi selectat aceste trei raioane, Ocniţa, Râşcani şi Basarabeasca, şi municipiul Chişinău, ziceam că se aud voci care spun că ar fi o răzbunare pentru primarul Dorin Chirtoacă.

Marian Lupu: „Pe dimensiunea politică Ocniţa, preşedintele raionului vine de la PCRM, la Râşcani este de la PLDM, la Basarabeasca este de la PD. Eu nu înţeleg, ce înseamnă că-i faci cuiva rău, incluzând Chişinăul? Eu aş fi înţeles aşa: dacă, poate, raioanele conduse de către exponenţii unor partide politice, aflate azi la guvernare, nu erau să fie, în acest caz, poate, da, ar fi fost temei, cel puţin, să aplec urechea la asemenea vorbe sau zvonuri. Dar din momentul în care avem aici teritorii, în fruntea cărora administrativ sunt cei care au câştigat alegerile, la faţa locului, dar reprezintă, practic, toate formaţiunile politice sau aproape toate din Parlament, eu aici nu văd niciun temei pentru asemenea vorbe. Cel puţin, vin cu o abordare logică a acestei probleme.”

Europa Liberă: Dar l-am văzut pe primarul de la Ocniţa, din partea comuniştilor, care arăta destul de convingător cum sunt repartizaţi banii pe criterii politice comunităţilor.

Marian Lupu: „De 22 de ani, haideţi să nu ne ascundem după deget, într-o măsură mai mare sau mai mică, dar acest principiu este prezent, de ce să nu vorbim de el? Nu zic că este unul folosit de o manieră absolută, fiindcă o să regăsiţi în bugetul de stat, pe toţi anii precedenţi şi pe anul acesta, şi pe anul viitor, şi la investiţii capitale, şi la drumuri, şi la tot felul de alte finanţări şi primării şi raioane care sunt conduse de exponenţii opoziţiei, Partidul Comuniştilor. Şi atunci este un argument evident în favoarea faptului că da, de manieră relativă se aplică acest principiu de apartenenţă politică, însă acest criteriu nu are o valoare absolută, fiindcă noi nu divizăm oamenii dintr-un sat cu un primar comunist sau dintr-un sat cu primar democrat sau liberal-democrat, sau liberal. Ei toţi sunt oamenii noştri. Orientarea a fost şi va fi în continuare mai degrabă pe caracterul proiectelor care urmează să fie finanţate. Fiindcă deseori, în trecut, ştiţi cum mergea finanţarea. Şi nu zic că neapărat era motivul politic. A fost o gândire mai slabă economică. Într-un an, pentru un obiectiv, s-au dat 100 de mii, când se cereau, de exemplu 3 milioane. Să nu spună nimeni că nu s-a dat. Şi s-au folosit 100 de mii, s-a făcut, poate, la acel obiectiv un perete sau doi, după care trece un an-doi, aşa, câte 100 de mii, nu se mişcă proiectul, nu este eficient, nu dă rezultate. Peste doi-trei ani de zile, ceea ce s-a făcut anterior deja este în putregai. Iată asemenea abordare, lipsită de calcul, de logică economică, trebuie să fie curmată. Şi va fi curmată.”

Europa Liberă: O descentralizare veritabilă va duce la aceea că vor dispare micile primării, satele mici vor fi înghiţite?

Marian Lupu: „Noi nu avem asemenea chestii în Strategia de descentralizare. O adevărată şi veritabilă autonomie locală va fi atunci, când se va reuşi o dezvoltare economică regională mult mai pronunţată, atragerea de investiţii şi plasarea de unităţi economice şi nu doar agricole, dar şi industriale de servicii, nu doar în Chişinău, Bălţi, poate Cahul, pe ici, pe colo, dar, cel puţin, la nivel de raioane. Fiindcă baza economică este, respectiv, şi baza fiscală. Fără o bază fiscală mai solidă niciodată, nicio primărie, niciun raion nu va fi autonom în măsura în care şi-o doresc aceste organe. Fiindcă vor fi mereu dependente de centru sub aspect financiar.”

Europa Liberă: Şi politic...

Marian Lupu: „Şi politic, într-o măsură mai relativă. Dar, da, trebuie să spunem că aşa şi este. Iată când va fi o descentralizare veritabilă. Pentru aceasta trebuie de muncit. Acest lucru trebuie să fie înţeles şi la nivel central, şi la nivel local, fiindcă funcţia unui primar sau a unui preşedinte de raion nu este să vină să bată drumurile la Chişinău să ceară: „Dă-mi bani”. Are funcţii mult mai largi, mult mai importante, să meargă să negocieze, să atragă investiţii. Deci, problema este de ambele părţi. De aceea, haideţi să nu divizăm cine este, că e unul este responsabil, guvernul central sau că autorităţile publice locale. Noi toţi împreună, şi cei de la centru, şi cei de la faţa locului, suntem responsabili şi trebuie să ducem această modernizare, aceste schimbări, această eficientizare în activitatea administraţiei publice locale.”