Proiectul bugetului pentru 2014 aprobat astăzi de guvern prevede că subvențiile pe agricultură vor spori până la jumătate de miliard de lei. Dar câteva organizații de fermieri spun că subvențiile sunt prea mici față de cele din Uniunea Europeană cu care agricultura moldoveană ar putea intra în competiție directă anul acesta, dacă se semnează acordul de asociere și liber schimb. În afară de aceasta, fermierii spun că și impozitele în agricultură ar fi prea împovărătoare. Relatează Tamara Grejdeanu:
Asociaţiile care reprezintă agricultorii în dialogul cu autorităţile notează că deocamdată nu se ia atitudine asupra revendicărilor enunţate cu regularitate în ultimele săptămâni. Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii producătorilor agricoli spune că după o serie de întâlniri cu prim-ministrul, preşedintele parlamentului, dar şi deputaţi din diferite partide aflate la guvernare, urma să se rezolve problema ce vizează politica fiscală. Revenirea la cota de 8% la taxa pe valoare adăugată a fost avizată pozitiv de guvern, însă proiectul nu a mai ajuns să fie discutat de legislativ:
„Noi eram apropiaţi de soluţionarea problemei, reducerea taxei pe valoare adăugată în sectorul agrar. Fără explicaţii plauzibile, fără convocarea organizaţiilor de fermieri, au fost scoase de pe ordinea de zi şi, oficial, până în prezent, noi nu cunoaştem care este motivul. Neoficial, noi ştim că este problema cu FMI, că sunt discuţii cu organizaţiile de procesatori. Din punctul nostru de vedere, aşa nu se dialoghează cu asociaţiile de fermieri.”
Fermierii susţin că anul 2013 a arătat că în urma majorării taxei pe valoare adăugată până la 20 de procente nu a avut de câştigat nici bugetul statului şi nici agricultorii, ci doar un grup restrâns de exportatori. Mai mulţi experţi cred însă că autorităţile nu ar trebui să renunţe la majorare, decizie care a fost luată în urma discuţiilor cu specialişti ai misiunii Fundului Monetar Internaţional. Iată care este explicaţia Tatianei Savva, economistă la Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”:
„TVA-ul nu este un instrument pentru a fi utilizat de businessmeni pentru a-şi dezvolta afacerea. Este o plată care absolut nu le aparţine lor, este plătită de consumator şi aparţine statului. În momentul în care vor plăti opt procente doar, marii producători vor avea de câştigat, dar iată aici, micii producători nu vor avea de câştigat nimic.”
Asociaţiile de profil mai cer ca ramura agricolă şi dezvoltarea rurală să fie incluse în priorităţile guvernului. Strategia Naţională de dezvoltare a Republicii Moldova, aprobată de Alianţa pentru Integrare europeană punctează 7 obiective strategice de dezvoltare, printre care agricultura nu se găseşte. Despre omiterea acestui sector din document, l-am Întrebat pe Vasile Bumacov, ministrul agriculturii, cel care deţinea această funcţie şi acum un an când a fost aprobat proiectul:
„Este o mare problemă, a fost comisă o greşeală. Este evident, m-am pronunţat de mai multe ori că este o greşeală, dar sunt alte interese ascunse care creează probleme pentru întreaga ţară şi pierdem şi surse europene importante din cauza dată. Domnul prim-ministru Leancă depune şi dumnealui eforturi ca să fie corectată această greşeală, sper că o vom corecta.”
Expertul economic Viorel Chivriga spune că polemici între agricultori şi factorii de decizie vor exista atât timp cât nu va fi definită o viziune clară de dezvoltare a agriculturii pentru următorii ani:
„În primul rând, trebuie să fie nişte politici foarte clare, trebuie să existe măcar un pic de previzibilitate, în ceea ce priveşte politicile fiscale, în politicile comerciale şi multe altele. Într-adevăr, apar unele disensiuni. Eu nu aş crede că nu poate să existe un consens. Acesta este un lucru la care se poate de ajuns atunci când există şi puţină toleranţă din partea fiecărei părţi şi atunci când există unele viziuni comune privitor la ceea ce trebuie să se întâmple în agricultură.”
Asociaţiile de fermieri îndeamnă agricultorii să boicoteze adunarea festivă organizată de guvern pe 30 noiembrie când se sărbătoreşte ziua lor profesională. În lista revendicărilor se mai înscrie controlul pieţei produselor petroliere şi a pieţelor de desfacere a producţiei agricole care, aşa cum spun ei, ar fi monopolizate.