În această toamnă, la Vilnius, Republica Moldova va parafa şi, cel mai probabil, va semna în vară, cu Uniunea Europeană, Acordul de Asociere, din care face parte şi cel de Liber Schimb. Mai multi politicieni, comentatori şi chiar agricultori şi-au exprimat temerea că Acordul de Liber Schimb ar putea ruina o parte dintre producătorii moldoveni, pentru că îi va expune unei concurente nedrepte cu cei din Europa. Cât de motivate sunt aceste temeri aflăm de la expertul economic Viorel Chivriga.
Europa Liberă: Domnule Chivriga, până în prezent Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană nu a fost făcut public, reprezentanţii de la Guvern explicând că e vorba de o practică şi regulă internaţională. Acest fapt însă trezeşte un soi de neîncredere în mintea agricultorilor?
Viorel Chivriga: „Eu cred că e o temere justificată din partea agricultorilor referitor la transparenţa în cadrul negocierilor. Aici sunt unele riscuri destul de mari pentru agricultori şi, în special, pentru cei din sectorul animalier. Lucrul acesta derivă din faptul că competitivitatea sectoarelor lasă mult de dorit. În afară de aceasta oamenii trebuie să cunoască la ce pot să se aştepte pe termen scurt sau pe termen mediu. În mod normal, există câteva carenţe în discuţiile instituţiilor de stat cu comunitatea de afaceri şi vedeţi că au apărut deja unele dificultăţi. Desigur, sunt unele modalităţi de a diminua din aceste riscuri, în primul rând există unele perioade de tranziţie pentru eliminarea taxelor vamale şi ele sunt destul de rezonabile, de la şapte până la zece ani. Alta e că nu cunoaştem la care poziţii tarifare se referă ele. În afară de aceasta vor fi introduse unele cote la import şi cotele sunt determinare în baza unor analize, pentru o perioadă de trei ani, în vederea protejării agricultorilor din Republica Moldova. Dacă trecem anume de la factorii de risc pe care i-am enumerat la alţi factori, care în mare măsură îşi lasă amprenta pe activitatea agenţilor economici, atunci ne referim la un mediu de afaceri destul de sensibil, care determină ca activităţile economice din sectorul agricol să fie unele puţin eficiente, la o prestaţie foarte slabă, sub orice critică, a instituţiilor de stat, la unele deficienţe în ceea ce priveşte competiţia liberă, achiziţiile publice, numeroasele bariere non-tarifare care există în comerţul exterior şi, în special, cu produsele agricole, dar şi mulţi alţi factori.”
Europa Liberă: Domnule Chivriga, e limpede că primii care vor simţi pe propria piele prevederile acestui Acord sunt producătorii locali. Zilele acestea, la Chişinău, se desfăşoară expoziţia „Farmer 2013”, unde am stat de vorbă cu mai mulţi fermieri despre îngrijorările lor legate de Acordul de Liber Schimb. Vă invit să le ascultăm opiniile şi apoi să continuăm discuţia:
Mihai Borodachi: „Pur şi simplu informaţia e puţină la această temă. Ne temem de concurenţă, la ei tehnologiile sunt mai înaintate. Noi încă rămânem în urmă faţă de ei. Însă cumpărătorul la noi tot caută producţie calitativă.”
Nina Gaitur: „Poate într-un mod ar putea să sperie această discuţie, din cauza că dacă Europa ne inundă cu tot felul de legume de-a lor, posibil să nu avem piaţă de desfacere, dar să nu se înşele cu vorbele acestea, că nu există aşa ceva. Dacă creşti o producţie ecologică, o creşti frumos, nu cred eu că nu ai piaţă de desfacere. Să nu se întristeze şi să aibă încredere. Într-adevăr, dacă munceşti, faci producţie ecologică, curat, frumos, şi poţi sta pe piaţă. În acest caz nu te temi că nu îţi vei vinde marfa.”
Mihai Gaşper: „Producţia europeană e producţie scumpă, calitativă, şi aş vrea să fiu participant acolo, dar chiar şi mie îmi trebuie tare mult să învăţ ca să fac aşa producţie calitativă. Noi suntem deprinşi cu ceea ce am avut şi toată producţia noastră ne-o mâncau toţi la fuga, pentru că mai bună nu era. Eu, de exemplu, nu am posibilitate să am aşa linii, condiţii, ca să fac producţie pentru Europa. Ar trebui mai multă comunicare, măcar prin direcţiile agricole ale raioanelor, măcar nişte seminare. Dacă nu, măcar să ştim unde rămânem noi.”
Nicolae Ioniţă: „Noi numai trebuie să dim competitivi. E clar că avem mult de lucru în această direcţie, ca să avem producţie de calitate înaltă, să corespundă standardelor europene, însă pur şi simplu puţini ştiu despre noi. E adevărat că şi noi trebuie să ne promovăm, dar cel mai bine ar fi să organizeze Guvernul, prin misiunile sale diplomatice, diferite târguri, expoziţii. Poate se ocupă cu asta, dar foarte puţin.”
Europa Liberă: Dle Chivriga, am ascultat opiniile unor agricultor temerile cărora demonstrează ce aţi spus Dvs mai devreme. Sunt îngrijoraţi, pe de o parte, că vor fi invadaţi de produse europene, în timp ce ei nu vor reuşi să pătrundă pe noua piaţă. Din punctul Dvs de vedere, ce ar trebui să se întreprindă, în primul rând, astfel încât producătorii locali să poată face faţă competiţiei cu producătorii din Europa?
Viorel Chivriga: „Eu cred că, în primul rând, fermierii trebuie să fie foarte bine informaţi. Este evident că nu există transparenţă suficientă privitor la negocieri, privitor la rezultatele negocierilor, dar şi privitor la ceea ce va urma, anume după intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb. Pe de altă parte, apar unele aluzii că piaţa din Republica Moldova va fi inundată cu produse din Uniunea Europeană. Eu cred că e o temere nejustificată, noi deja avem o piaţă inundată cu produse nu doar din UE, dar şi din unele state din CSI, din terţe ţări, care în mare măsură nu pot fi competitive cu unele produse din Republica Moldova. Eu o situaţie care s-a creat în anii 2005 – 2007 şi, probabil, urmau ca să fie realizate nişte măsuri anume de protecţie mai sigură a agricultorilor. Între timp s-a pierdut din elan, s-a pierdut din timp şi acest lucru în mod vădit va afecta agenţii economici. Dacă vorbim anume de consumatorii din Republica Moldova, eu cred că ei au dreptul să aleagă singuri produsele pe care trebuie să le consume şi ar fi foarte bine ca toate produsele care sunt pe piaţa locală să fie unele inofensive, de calitate.”
Europa Liberă: „Securitatea alimentară, în termeni de siguranţă sanitară, acesta e un lucru esenţial, cel puţin, pe piaţa europeană”, declaraţia îi aparţine Comisarului European pentru Agricultură, dl Dacian Cioloş, făcută într-un interviu pentru Radio Europa Liberă. Astăzi, în Republica Moldova, se poate afirma că normele sanitare şi de siguranţă a alimentelor chiar se aplică pe teren: de la gospodăriile ţărăneşti până la magazine?
Viorel Chivriga: „Nu, pare să fie un vis pentru viitor. Instituţiile din Republica Moldova sunt prea slabe anume ca să se manifeste pe această dimensiune. În primul rând, instituţiile sunt dotate tehnic superficial, cu resurse umane uzate şi nepregătite, în plus vorbim şi despre lipsa unei voinţe politice de a face o schimbare mare în domeniu. De fapt, dacă vorbim de inofensivitate, calitate, acestea sunt două deziderate foarte importante anume pentru competitivitatea produselor care sunt exportate. De fapt, noi vorbim foarte mult despre exporturile moldoveneşti, dar nu vorbim despre piaţa internă. Eu cred că oamenii au dreptul să aibă acces la nişte produse calitative, inofensive, chiar pe piaţa din Republica Moldova. Aici eu aş vrea să adaug la ultimile afirmaţii pe care le-a făcut unul dintre fermierii cu care aţi stat de vorbă, referitor la promovare. Cred că trebuie, în primul rând, să producem mult, stabil, să avem unele oferte agreabile pe orice piaţă şi în acelaşi timp să avem un suport din partea instituţiilor de stat şi în special al misiunilor diplomatice din ţară care ar trebui să ajute foarte mult agricultorii, fermierii, să pătrundă pe alte pieţe. În acelaşi timp trebuie să ne facem temele de acasă. În al doilea rând, Foaia de parcurs care este elaborată de Ministerul Economiei trebuie să fie o foaie de parcurs care urmează să fie realizată pas cu pas. La noi există o inflaţie de astfel de documente, sunt foarte multe, dar marele neajuns al instituţiilor de stat e că astfel de documente, care în multe cazuri sunt bune, de fapt, nu sunt realizate, iar obiectivele care sunt propuse par a fi unele nerealizabile chiar şi pe termen lung.”
Europa Liberă: Dle Chivriga, sunt sigură că discuţiile la acest subiect vor continua după parafarea Acordului, apoi după semnarea acestuia, deci, în concluzie, nu punem punct discuţiei, ci doar o virgulă. Vă mulţumim mult, pentru acest interviu.
