Curtea Constituțională a luat joi o decizie în privința denumirii limbii de stat, dar a anunțat-o într-un limbaj atât de prudent din punct de vedere politic încât ea a stârnit de îndată interpretări diferite. Care este cea corectă a încercat să afle Alla Ceapai.
În decizia Curţii Constituţionale se constată că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituţia şi face corp comun cu Legea Supremă. În consecinţă sintagma limba moldovenească va rămâne deocamdată în Constituţie, dar se va subînțelege limba română. Preşedintele Curţii Constituționale Alexandru Tănase:
„În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul Declaraţiei de Independenţă prevalează. Prezenta hotărâre este definitivă şi nu poate fi supusă nici unei căi de atac.”
Echivalarea fără substituire în Constituţie a limbii moldoveneşti cu cea română este de fapt ceea ce au cerut deputaţii liberali şi liberali reformatori, autorii celor două sesizări depuse la Curtea Constituţională. Deputatul liberal reformator, Ana Guţu, autoarea sesizării:
„Începând cu ziua de astăzi putem da start utilizării corecte a denumirii limbii oficiale din Republica Moldova. Vom avea libertatea de a utiliza sintagma limba română nu doar în şcolile şi instituţiile de cercetare aşa cum a fost până acum ci şi în toate instituţiile statului, în documentele care sunt elaborate în Parlament, Guvern şi celelalte instituţii.”
Decizia Curţii însă nu poate obliga Parlamentul, care decide asupra modificării Constituţiei, substituirea în art.13 a limbii moldoveneşti cu cea română, spune Ana Guţu. Pentru o asemenea modificare ar fi necesare 2/3 din voturile deputaţilor, adică 67 de voturi, pe care actuala coaliţie de guvernare nu le are. Ana Guţu pune la îndoială că Parlament va recurge la modificarea art.13 din Constituţie stipulând că limba de stat este româna:
„Să fim realişti, nu există nici compromis, nici majoritate constituţională necesară pentru a schimba art. 13. Bănuiesc că vor continua fenomenele de exploatare a denumirii limbii oficiale a Republicii Moldova în scopuri politice, aşa cum a fost până acum.”
Deputatul liberal, Valeriu Munteanu, autor şi el al sesizării depuse la Curtea Constituţională crede că Parlamentul este obligat să modifice în Constituţie denumirea limbii:
„Parlamentul este obligat şi eu sunt absolut singur că trebuie să existe vot unanim aici pentru a respecta Constituţia. Un parlament care nu respectă Constituţia este pasibil de dizolvare şi Curtea Constituţională poate examina o astfel de posibilitate.”
Expertul în drept constituţional Mihai Petrache îl contrazice pe liberalul Valeriu Munteanu şi spune că nu există prevederi legale care ar face posibilă dizolvarea Parlamentului pe motiv că nu respectă normele constituţionale:
„În asemenea situaţii Curtea Constituţională trimite aşa numitele adresări către autorităţile competente să soluţioneze problema dată. Presupun că Curtea Constituţională va înainta o adresare Parlamentului în care va solicita aducerea în conformitate a normei constituţionale cu norma cuprinsă în Declaraţia de Independenţă. O altă problemă este în ce măsură. Fiindcă asta nu obligă fiecare deputat în parte, ci este o obligaţiune a Parlamentului. Dar la noi se poate întâmpla ca de obicei, ca în Moldova ca să nu fie întrunite 2/3 din voturi şi să rămânem cu această dilemă.”
În timp ce judecătorii Curţii Constituţionale se retrăseseră pentru deliberări un grup de activişti susţinători ai Partidului Socialist au pichetat sediul Curţii apărând glotonimul limba moldovenească.
