Traian Băsescu a promis la o emisiune televizată că după ce nu va mai fi președintele României se va consacra mai mult legăturilor cu Republica Moldova, sau cu cel de-al doilea stat românesc, cum a numit-o în câteva rânduri. Relatează de la București Sabina Fati.
„Uitați-vă cât de greu le este - celor din Republica Moldova - să-și găsească identitatea” a spus Traian Băsescu pentru a-și argumenta teza unionistă. Președintele României a recunoscut, însă, că nu acum este „momentul” în care să se poată „întâmpla lucrurile” pentru că deși în România „70 la sută dintre cetățeni vor unirea, în Republica Moldova procentul este mult sub 50”, iar „un astfel de proces este dependent fundamental de voința oamenilor”.
Președintele României nu este descurajat nici de aceste date, nici de faptul că elitele politice de dincolo de Prut privesc cu circumspecție declarațiile sale, nici de mozaicul etnic din Republica Moldova și nici de faptul că ar putea fi catalogat la Bruxelles drept naționalist sau revisionist.
Dacă până acum Traian Băsescu se baza în susținerea ideii sale pe geopolitica în mișcare a spațiului Estic, acum a introdus și alte elemente, care țin de teoria identității. Din punctul lui de vedere, locuitorii Republicii Moldova n-ar putea spună „eu sunt popor moldovean, eu vorbesc limba moldovenească, eu am istoria Moldovei”. Președintele României știe că Basarabia a avut propria ei istorie, atât înainte de unirea din 1918, cât și după 1940, și că independența dobândită în 1991 i-a oferit posibilitatea să-și consolideze o identitate diferită de cea a românilor, dar cu toate acestea crede că cele două state ar trebui să aibă un destin comun, bazat pe ideologia națională așa cum era ea definită în secolul al 19-lea când statele de se identificau mai ales în funcție de elemental etnic comun.
Mai recent, specialiștii în științe politice definesc baza identității naționale în funcție de (1) o denumire comună, de (2) conștiința unei origini comune, de (3) experiența și memoria unei istorii comune, de (4) o cultură comună, de (5) un concept specific de „patrie” și nu în ultimul rând de (6) un sentiment de solidaritate prezent în conștiința unei părți semnificative a populației (A.D. Smith, National Identity, Penguin, 1993).
Traian Băsescu își dă seama că nu există „solidaritatea” necesară proiectului unionist, dar crede că în viitor lucrurile se vor schimba de aceea insistă că dincolo de Prut „nu există o altă identitate” decât cea pe care o au românii. Cum va reuși să schimbe situația? Și cum va pune în aplicare noul proiect național pe care l-a anunțat înainte de summit-ul de la Vilnius, nu este încă prea clar, dar președintele român susține că va începe să lucreze la această strategie după ce își va termina mandatul, adică peste un an. „Atunci când nu voi mai angaja statul român - precizează Traian Băsescu - mă voi dedica unui proces de explicare”.
Președintele român a mai adăugat că nu îi este „rușine” și nu îl „deranjează” că este acuzat că prin declarațiile sale unioniste i-ar „întări” pe comuniștii din Republica Moldova, fiindcă din nou „toți aceia care joacă între Moscova și Bruxelles” sunt comuniști.
Proiectul lui Traian Băsescu a început odată cu înființarea Partidului Mișcarea Populară, în fruntea căruia l-a împins pe deputatul Eugen Tomac, originar din Republica Moldova. Deocamdată, însă, este vorba despre un partid mic, care va trece cu greu testul europarlamentarelor de anul viitor.
