Proiectul Legii amnistiei și grațierii nu a fost abandonat în România, iar președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea a declarat că va rămâne în dezbatere publică până la 1 februarie, în vreme ce PDL, principalul partid de opoziție a amenințat că va iniția mișcări de stradă, în cazul în care această lege va fi adoptată.
Amnistia șterge orice condamnare din cazier și anulează orice alte interdicții, cum ar fi, cea de a candida pentru o funcție publică. Ceea ce l-ar face, de pildă, pe fostul premier Adrian Năstase din nou o persoană eligibilă, deși a ispășit o condamnare la închisoare pentru corupție, mai are câteva procese pe rol și i s-a interzis de către instanță ocuparea unei funcții publice, inclusiv în propriul partid vreme de doi ani.
Acesta este doar exemplul cel mai cunoscut, fiindcă în discuție se află alți 28 de parlamentari cu procese pe rol și peste 100 de primari și aleși locali care sunt cercetați pentru conflicte de interese. Fostul ministru liberal al Transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat în primă instanță, tot pentru corupție la 5 ani de închisoare va fi la rândul lui exonerat de orice pedeapsă.
Amnistia se aplică odată cu intrarea în vigoare a legii pentru toate faptele comise anterior, ceea ce înseamnă că toate dosarele aflate la instanțe sau la parchete se închid, iar procurorii nu vor mai putea să ancheteze cazurile la care lucrează. Nu este vorba despre dosarele în care sunt cercetați criminalii, cei violenți sau violatorii, dar toți cei acuzați de corupție vor avea ocazia să înceapă o viață nouă, de politicieni inocenți.
Grațierea pe de altă parte însemană iertarea pedepsei, cu alte cuvinte toți cei care se află deja în închisoare condamnați la pedepse de până la șapte ani vor fi eliberați, iar cei care urmează să fie condamnați nu vor mai face pușcărie. Este vorba despre o eliberare în masă a hoților, dar și a politicienilor, care ispășesc pedepse, cum este Gigi Becali, patronul echipei Steaua, intrat în parlament pe listele liberalilor, dar și alții.
Promotorii proiectului amnistiei și grațierii, în frunte cu șeful Camerei Deputaților, socialistul Valeriu Zgonea argumentează necesitatea legii prin supra-aglomerarea închisoarilor, un motiv real, pentru care România pierde procese la CEDO. Nu mai că politicienii puterii nu au făcut o analiză clară a situației și a soluțiilor care pot fi găsite pentru această problemă.
Eliberarea închisorilor prin grațierea în masă a corupților și a răufăcătorilor s-ar putea să nu fie remediul cel mai bun, iar consecințele pentru România vor fi aspre, nu doar din perspectiva neaderării la Spațiul de Liberă Circulație, Schengen, ci și în plan economic, prin reducerea rattingului de țară, a pericolului tăierii fondurilor europene și a reticenței investitorilor străini. Astfel de repercursiuni sunt posibile mai ales că liderii puterii de la București vor să păstreze modificările aduse Codului Penal prin care demnitarii să nu mai poată fi cercetați pentru corupție și pentru conflict de interese.
Cele două proiecte, care au scos oamenii în stradă ieri după-amiază, i-au învrăjbit pe liderii coaliției de guvernământ, premierul socialist, Victor Ponta și șeful Senatului, liberalul, Crin Antonescu. Fiecare dă vina pe celălalt pentru ideea salvării corupților, cu toate că ambii și-o doresc, dar nici unul nu vrea să-și asume paternitatea ei. Atacurile lor s-au întețit astăzi, într-atât încât, Crin Antonescu a declarat că e psoibilă ruperea USL, alianța care susține guvernul din România cu o majoritate de 70 la sută în parlament.
Această majoritate a votat, deja, legalizarea corupției pentru demnitari, iar amnistia și grațierea sunt o miză comună pentru mulți liberali și socialiști români, ceea ce nu înseamnă neapărat că alianța lor va ține până la alegerile prezidențiale de anul viitor.
