Femeile îşi fac greu drum în lumea afacerilor în Moldova

Datele cu care operează autorităţile arată că în Republica Moldova doar o afacere din patru este condusă de o femeie. De asemenea, numai 20 la sută dintre femeile antreprenoare provin din localităţile rurale. Cum se explică prezenţa minoritară a femeilor în sfera investiţională a insistat să afle Diana Răileanu:

De opt ani, Natalia Gudima conduce o întreprindere de producere a ferestrelor cu geam termopan. Recunoaşte: nu i-a fost uşor să se impună într-un domeniu dominat în mare parte de bărbaţi, însă profesionalismul e o trăsătură ce nu ţine cont de gen, susţine antreprenoarea:

„Probabil că provocările sunt aceleaşi atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi: concurenţa neloială, lipsa de etică în business. Aş adăuga şi lipsa de cunoştinţe despre ce înseamnă o afacere, diminuarea preţurilor de către unii antreprenori şi diminuarea, respectiv, şi a calităţii. Ne îngrijorează clienţii care rămân după asta nemulţumiţi şi noi trebuie cumva să supravieţuim în acest calvar de comportament al concurenţilor noştri atunci când vrei ca şi clientul să rămână mulţumit şi cu statul să fii în relaţii bune.”

Statisticile însă arată că mediul de afaceri rămâne încă neprietenos femeilor. Studiul realizat de Confederaţia Naţională a Patronatului pentru anul 2013, constată că femeile conduc doar 27 la sută dintre afaceri. Care sunt impedimentele din calea unei femei antreprenoare am întrebat-o pe directoarea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Iulia Iabanji:

„Când este o competiţie între un bărbat şi o femeie, de regulă câştigă bărbatul pentru că nu este legat de casă, nu este legat de copii. Bărbatul este mai liber de obligaţiunile casnice. Femeia având nişte competenţe mai avansate decât bărbatul, doar din considerentul că este femeie poate pierde o şansă.”

Cum rezolvă autorităţile problema inegalităţii de gen în afaceri? Potrivit vicepremierului Valeriu Lazăr, programele de stat care ţintesc susţinerea micului business, au o prevedere specială care favorizează companiile conduse de femei:

„Noi cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, cu suportul PNUD Moldova deja avem un program dedicat problemei: cum ajutăm femeile antreprenoare, în special pe cele din zona rurală, fiindcă cele mai multe femei din satele noastre pleacă în afara ţării. De asemenea, programul „PARE 1+1” care îi ţinteşte pe cei care au plecat şi vor să revină acasă la fel are o componentă dedicată pentru femei. Dacă vorbim de Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, sigur că ne orientăm spre tineri, însă în special atragem atenţia doamnelor şi domnişoarelor. Deci, toate programele de suport pe care le avem au o dedicaţie specială pentru femei.”

Totuşi, vicepremierul Lazăr recunoaşte că fără susţinerea partenerilor occidentali ai Republicii Moldova autorităţile cu greu înclină balanţa în favoarea femeilor antreprenoare. De exemplu, de la începutul anului trecut, peste 50 de companii conduse de femei sau în care sunt mai multe angajate decât angajaţi, au fost susţinute de programul realizat de BERD Moldova şi finanţat de guvernul Suediei.

În cadrul unui studiu sociologic realizat de SOROS Moldova în 2012 s-a constat că 80% dintre respondenţi continuă să fie de acord cu afirmaţiile că bărbatul este capul familiei şi că este mai mult datoria femeilor să se ocupe de treburile casnice. De asemenea, fiecare al treilea respondent s-a dat cu părerea că femeile sunt mai puţin capabile și nu pot ocupa funcţii de conducere şi că femeia nu are ce căuta în politică. De această părere în cea mai mare parte sunt bărbaţii şi persoanele cu un nivel de studii redus.