Europa Liberă: De curând, reprezentații Ministerului Tineretului și Sportului s-au întâlnit cu reprezentanți de la autoritățile publice locale din regiuni pentru a discuta despre politicile de tineret. Vreau să vă întreb dacă este o strategie reală, care ar veni să soluționeze problemele tinerilor. La ce se referă aceste politici?
Doru Curoşu: Acum se definitivează deja Strategia națională a tineretului, care va fi sub implementarea Ministerului Tineretului și Sportului și am delimitat patru direcții în care trebuie să se implice mai mult ministerul. Una este la nivel de structurile de tineret și cum trebuie ele să fie dezvoltate. Altă direcție importantă este recunoașterea educației nonformale și toți pilonii care sunt legați de acest domeniu. Un coleg a venit cu sugestii, ce priorități vor fi importante în anul 2014, ce ar trebui să luăm în considerație. Un exemplu era problemele tinerilor în familie, copiii cu părinții plecați peste hotare sau copii în general fără părinți.”
Europa Liberă: Despre politici pentru susținerea tinerilor se discută de foarte mult timp. Ce ar presupune în practică politici pentru tineret, ce trebuie să înțeleagă tinerii?
Doru Curoşu: „Sunt tot cadrul legal care susține activitatea unui tânăr, începând cu drepturile tinerilor, până la educație, sănătate, dreptul tinerilor la angajare, sunt toate legile care ar trebui să faciliteze activitatea tinerilor și implicarea, mobilitatea tinerilor, acesta este un termen care îl folosim tot mai des ultima vreme.”
Europa Liberă: Și ce presupune mobilitatea tinerilor?
Doru Curoşu: Facilitarea implicării tinerilor în toate procesele care țin de ei. La vot, implicarea în procesul decizional, consultarea tinerilor atunci când este un proiect de lege făcut de minister, de guvern, când vizează tinerii el trebuie să fie consultat neapărat cu tinerii. De obicei, cele mai active sunt structurile de tineret, organizațiile, precum este organizația pe care o coordonez.
Tinerii trebuie să înțeleagă că guvernul este responsabil pentru a asculta vocile tinerilor și a crea pârghii de dezvoltare, însă guvernul nu este obligat să vină neapărat el cu toate inițiativele pentru că astfel, ar face ceea ce cred ei nu ceea ce este necesar. Tinerii ar trebui să fie cei mobili, activi, să vină cu sugestii, cu propuneri, cu feedback la tot ce se creează și de ce nu, cu inițiative de proiecte care ar fi trebui să fie implimentate la nivel de stat.”
Europa Liberă: Știu că la nivel de localități, raioane încep să se formeze consilii locale, cu ce se ocupă ei? Vin cu inițiative de implicare în dezvoltarea comunității lor, ce ar trebui să facă aceste consilii?
Cel puțin la moment, consiliile locale de tineret nu sunt atât de puternic dezvolte, ele mai mult fac proiecte de dezvoltare a tinerilor, fie cu educația nonformală, fie că proiecte pe importanța integrării europene, mai mult activități de informare decât activități de dezvoltare. Ceea ce este nevoie, este nevoie de lucrători de tineret foarte puternici în acest domeniu de dezvoltare.”
Europa Liberă: La nivel de autorități locale din regiune?
Doru Curoşu: „Da, este nevoie de doi sau trei sau câți sunt necesari la nivel de autorități locale, care să mobilizeze tinerii în toate procesele, aceleași politici de tineret. Totodată sunt și consiliile raionale, eu aș spune că ele sunt cele mai active.”
Europa Liberă: Ele coroborează cu autorități locale atunci când vin cu idei de proiecte, inițiative. Presupun că au nevoie și de alocații financiare?
Doru Curoşu: „Șansa lor de a colabora este atunci când își creează strategia pentru anul următor, pentru că guvernul nu este deschis să aloce bani atât timp cât ei au o cerere, ei analizează cererea care vine din partea oamenilor și deja încearcă să aloce bani pentru implementarea strategiei. Avem exemple și bune și rele.
Sunt foarte multe regiuni în care s-au investit mai mult decât a fost bugetat, la inițiativa guvernului de obicei, și sunt regiuni în care lucrătorii de tineret sau a structurilor de tineret la nivel local au solicitat o sumă de bani dar nu a fost alocată deloc. Aceasta foarte mult depinde de capacitatea de crea o strategie, abilitatea de a crea un proiect de impact, respectiv, este mult lucru care ține de competenţele lucrătorilor de tineret care nu sunt bine dezvoltate la nivel local. Ca un exemplu în Fălești, în anul 2012-2013 nu a fost alocat nici un bănuț pentru tineret, iar în localitățile precum Ungheni, Soroca, s-au alocat chiar dublu, pentru că aici a fost într-adevăr un plan puternic de dezvoltare a sectorului tineretului.
Anul ăsta colegii mei au avut zeci de deplasări în regiuni, în care au făcut cunoștință cu cele mai dezvoltate structuri de tineret ca să vadă strategiile lor, să vină cu feedback la strategii, să-i ajute să-și dezvolte strategia, au avut instruiri, training-uri, ce înseamnă un buget bun, ce înseamnă crearea unui buget.”
Europa Liberă: În ce măsură sunt lăsați tinerii și sunt susținuți să se implice la nivel de localitate, raion, în procesul decizional?
Doru Curoşu: „E o realitate cu două fețe, nu în toate regiunile autoritățile sunt deschise spre implicarea tinerilor, doar în localitățile în care sunt bine dezvoltate, sunt puternici lucrătorii de tineret și ca exemplu cel mai bun avem Ialoveniul, avem Soroca, avem Hâncești. Respectiv, sunt câteva structuri în care într-adevăr tinerii au posibilitatea să se implice și la nivel de autorități locale. În alte regiuni, tinerii pur și simplu nu știu că au posibilitatea să facă asta. Este nevoie și de responsabilitatea noastră, să-i informăm și să le arătăm cum ei pot să se implice activ.”
Europa Liberă: Ce pot schimba și rezolva tinerii în comunitatea lor?
Doru Curoşu: „Cel mai important este să se schimbe în primul rând pe ei, pentru că tinerii decid viitorul lor și cu cât mai activ se implică, cu atât mai mult ei sunt observați și vocea lor se aude. Ca necesitățile lor să fie observate, tinerii ar trebui să înceapă în primul rând cu schimbarea atitudinilor pe care le au, pentru că la noi tinerii au rămas cu conceputul sovietic în care oamenii așteaptă ca statul să le dea ceva, pe când ar trebui să fie invers, oamenii ar trebui să-și creeze singuri o cale spre viitorul lor, iar statul să le faciliteze procesul dat.”
Europa Liberă: Deseori am auzit tineri care spun că autoritățile au uitat de ei, că au probleme când termină studiile și trebuie să-și găsească de loc de muncă. În ce măsură le dați dreptate?
Doru Curoşu: „Pot să spun că, într-adevăr, noi avem foarte multe locuri de muncă neocupate, însă când vin tinerii să se angajeze ei pur și simplu nu au idei ce pot să facă și cum pot să se implice. Niciodată, nici o companie nu o să fie deschisă ca să plătească un tânăr doar de dragul de a-i oferi experiență. Un tânăr trebuie să poată oferi și ceva în schimb. Acum avem toate platformele necesare ca un tânăr să-și adune experiența pe parcursul anilor de studii, ca în momentul când absolvește, el să poată să aibă și o diplomă și experiență practică.”
Europa Liberă: Am observat în ultimul timp tot mai multe organizații neguvernamentale organizează instruiri, diferite seminare pentru a-i implica pe tineri în dezvoltarea unei afaceri proprii. În practică reușește un tînăr? De ce are nevoie?
Doru Curoşu: „Asta e ceea ce încă statul nu are bine dezvoltat, susținearea tinerilor în a-și lansa propriile afaceri. De exemplu, dacă un tânăr are o idee foarte bună de afaceri și el merge la o bancă și are nevoie să spunem, de o sută de mii de lei, pentru a-și lansa o afacere, o bancă niciodată nu o să-i ofere banii fără ca tânărul să aibă ceva să lase în gaj. Statul încă nu are foarte bine dezvoltată structura asta, domeniul dat de facilitare a antreprenoriatului la nivel de tineri, în schimb avem organizații internaționale care sunt deschise să ofere granturi.”
Europa Liberă: Deseori, tineri care absolvesc cu bine liceul, universitatea, pleacă din Republica Moldova. Este migrația într-adevăr o problemă pentru Republica Moldova, migrația tinerilor?
Doru Curoşu: „Pleacă tinerii care doresc și au diferite oportunităţi de studii, partea importantă este ca ei să se întoarcă înapoi. Migrația este o problemă destul de mare și asta se demonstrează prin faptul că nu putem să acoperim locurile de muncă.”
Europa Liberă: În următorul an, 2014, cum crezi, ce s-ar putea face pentru tineri, ca să schimbăm balanța spre a rămîne în Republica Moldova?
Doru Curoşu: „Tinerii au nevoie de oportunități, oportunități care să le ofere garanții că au un viitor. Într-adevăr instabilitatea politică dă frică nu doar tinerilor, dar sperie pe fiecare cetățean în Republica Moldova și probabil asta este cea mai mare responsabilitate a autorităților noastre, să creeze stabilitate politică în țară, respectiv tinerii nu o să fie atât de înspăimântați.
Eu personal de unde aș începe, aș începe de la sistemul de învățământ. Pe lângă toate problemele care noi le avem, totul se începe de la educație. Dacă sistemul de învățământ nu o să fie bine dezvoltat, nu o să fie schimbate programele care le avem şi sunt deja învechite, nu o să fie schimbate cu unele mai moderne, în care tinerii, într-adevăr, să fie motivați să vină și să învețe, toți o să meargă în alte țări ca să găsească ceea ce le place.”
