Germania şi Franţa - prioritate absolută Parteneriatului Estic şi atenţie sporită Republicii Moldova

Europa Liberă: Domnule Ambasador, Germania şi Franţa sunt dispuse să creeze un front comun în sprijinul Republicii Moldova. Declaraţii au făcut în acest sens şefii diplomaţiilor de la Berlin şi Paris. Dacă ne amintim, cu ceva ani în urmă, Germania era mai rezervată, când era vorba de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Ce o motivează astăzi să devină prietenul ţării noastre?

Aurel Ciocoi: „Dacă îmi permiteţi, aş reformula un pic întrebarea dumneavoastră. Germania niciodată nu a fost rezervată faţă de Republica Moldova. Germania întotdeauna a avut un interes pronunţat nu doar asupra Republicii Moldova, dar în raport de întreaga regiune a Europei de Est. Şi istoric, dacă vreţi, istoricii cunosc foarte bine vectorul politicii externe a Germaniei, orientat preponderent spre estul Europei. Acelaşi vector este activ şi în zilele noastre. Or, declaraţia celor doi miniştri de Externe, Frank-Walter Steinmeier şi Laurent Fabius, nu face altceva decât să reconfirme interesul ambelor state faţă de spaţiul Europei de Est, unde se află, evident, şi Republica Moldova. Altceva pentru mine surprinzător este că şi Franţa s-a aliniat la interesul sporit al Germaniei în raport cu regiunea noastră, lucru care mă bucură, deoarece Franţa preponderent manifestă interes faţă de fostele sale colonii, în special, nordul Africii. Ei, uitaţi-vă că acum, în urma discuţiilor între cei doi miniştri de Externe, s-a convenit că şi Franţa va acorda o atenţie sporită regiunii şi Republicii Moldova, în mod special.”

Europa Liberă: Domnule Ambasador, dar ce înseamnă aceste două ţării să-şi coordoneze politica în raport cu Moldova şi alte state din Parteneriatul Estic?

Aurel Ciocoi: „Aceasta înseamnă că ambele state, există tandemul acesta tradiţional franco-german în cadrul Uniunii Europene, şi dacă stăm să ne amintim bine, însăşi Uniunea Europeană a fost creată datorită iniţiativei postbelice a lui Konrad Adenauer şi Charles de Gaulle. E un lucru îmbucurător pentru noi, e un lucru care vine să reconfirme interesul sporit al Uniunii Europene faţă de Republica Moldova şi faţă de regiune, în general, în special, în ceea ce priveşte Parteneriatul Estic. Iniţiativa Parteneriatului Estic, iniţial, a fost tratată cu o mică indiferenţă din partea altor state membre ale Uniunii Europene, printre acestea aflându-se, în perioada respectivă, şi Franţa. Or, acum, după ultimele schimbări în ceea ce priveşte decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, deci, iată nu avem altă soluţie decât să încercăm să profităm la maxim de noile oportunităţi care se deschid în faţa Republicii Moldova. Evident, Uniunea Europeană şi Germania, şi Franţa au nevoie şi ele de un exemplu de succes în ceea ce priveşte atractivitatea Uniunii Europene pentru celelalte state care nu fac parte deocamdată din acest aranjament european. Şi atunci, evident că, eforturile diplomaţiei europene se vor concentra pentru asigurarea continuităţii vectorului european al Republicii Moldova şi nu doar al Republicii Moldova, dar şi al Georgiei, din câte fapte vă daţi bine seama din declaraţia pe care au făcut-o cei doi miniştri de Externe. Pentru că atât Frank-Walter Steinmeier, cât şi Laurent Fabius au convenit că vor face vizite comune, pe parcursul acestui an, în Georgia şi Republica Moldova, acordând, evident, prioritate absolută aranjamentului Parteneriatului Estic.”

Europa Liberă: Planificarea acestor vizite la Chișinău și Tbilisi am înțeles că ar avea tangențe și cu alte probleme, cum ar fi independența energetică a acestor două state din spațiul post-sovietic.

Aurel Ciocoi: „Această problematică a fost vociferată de către cei doi miniștri de Externe ca una prioritară și care chiar este una prioritară atât pentru Georgia, cât și pentru Republica Moldova. Fiecare consumator de energie de la noi din țară cunoaște foarte bine cât de dificil e să menții consumul gazului – care este foarte scump – în limitele rezonabilului. Și atunci, evident, asigurarea unor surse diversificate a gazului natural pentru Republica Moldova este una din priorități atât ale guvernului, cât și ale partenerilor noștri occidentali. Nu în zadar guvernul Republicii Moldova împreună cu cel al României au decis construcția gazoductului Iași-Ungheni prin care sperăm că va fi un prim pas spre diversificarea surselor energetice pentru consumatorii noștri finali. Evident, același lucru prezintă o anumită îngrijorare și pentru partenerii noștri occidentali care, sper eu, vor încerca să ne ajute în atingerea unor succese palpabile în acest sens. Or, bănuiesc eu, pe lângă faptul declarat al priorității discuțiilor, la Chișinău și Tbilisi, în ceea ce privește diversificarea surselor energetice pentru ambele state, vor fi, în mod evident, și alte subiecte abordate, printre acestea fiind și asigurarea continuității parcursului european al ambelor țări, state țintă din cadrul Parteneriatului Estic.”

Europa Liberă: Domnule Ambasador, eu îmi amintesc vizita cancelarului german, Angela Merkel, la Chișinău și declarațiile pe care le făcea ea, în cadrul acelei vizite. Vorbea despre nevoia apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană, dar și de sprijinul pe care poate să îl acorde Germania pe calea reunificării celor două maluri ale Nistrului. Dar se pare că la acest capitol ce ține de rezolvarea problemei transnistrene progrese mari nu s-au înregistrat, chiar și după discuțiile care au avut loc între liderii rus și german, mă refer la întrevederea Merkel-Medvedev.

Aurel Ciocoi: „Întrevederea Merkel-Medvedev, care a avut loc la 5 iunie 2010, în incinta Palatului Meseberg de lângă Berlin, soldată cu semnarea renumitului memorandum de la Meseberg, care prevede, la rândul lui, constituirea unui consiliu de cooperare între Uniunea Europeană și Federația Rusă, la nivelul ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov și la nivelul șefului diplomației Uniunii Europene, Catherine Ashton, și unul dintre punctele acestei agende fiind avansarea pe calea identificării soluției durabile a conflictului transnistrean a adus, evident, și anumite rezultate palpabile. Faptul că a fost reluat dialogul între Chișinău și Tiraspol este unul din rezultatele acestui document semnat, la timpul respectiv, între liderii ambelor state. Faptul că a fost reluat dialogul în formatul „5+2” iarăși este un rezultat al acestor eforturi ale Berlinului și Moscovei. Deci nu putem spune că eforturile Germaniei nu s-au soldat cu succes în acest sens. Evident, soluționarea unui conflict care, deja de decenii, este pus sub sechestrul înghețării nu este atât de simplă. Și identificarea unei soluții durabile, a unei soluții finale care să fie acceptată de către toți partenerii antrenați în dialogul formatului „5+2” nu este un lucru atât de simplu, dar se lucrează, se lucrează intens, pe multiple planuri, se lucrează atât pe dimensiunea bilaterală, între capitala Germaniei și capitala Federației Ruse, se lucrează, evident, pe linie bilaterală, între Chișinău și Moscova. Și, țin să vă asigur că dialogurile respective, cu toată dificultatea lor, cu siguranță, mișcă carul înainte.”

Europa Liberă: Dialogul moldo-german menține pe agenda bilaterală și alte probleme, cu excepția eurointegrării, obținerii regimului liberalizat de vize și soluționării conflictului transnistrean?

Aurel Ciocoi: „Dialogul nostru bilateral între Republica Moldova și Republica Federală Germania este foarte complex. Ceea ce ați menționat dumneavoastră este doar vârful aisbergului. Dar, pe lângă soluționarea conflictului transnistrean, pe lângă asistența de care beneficiem noi din partea Germaniei, avem o multitudine de domenii în care cooperarea este foarte strânsă. Și aici mă refer, în primul rând, la asistența tehnică pe care o oferă guvernul german, prin intermediul Ministerului Federal pentru Cooperare și Dezvoltare. Un rezultat palpabil este și triplarea practic a fondurilor financiare alocate de către guvernul federal pentru Republica Moldova, în urma vizitei doamnei cancelar la Chișinău și domeniile țintă sunt atât sănătatea, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, dezvoltarea infrastructurii în Republica Moldova. Este o multitudine de domenii despre care, din păcate, la Chișinău, nu se vorbește, dar se lucrează intens
n acest sens. Germania este unul din liderii investitorilor străini care investesc în economia națională a Republicii Moldova. Și aici aduc doar câteva nume notorii ale businessului german, printre acestea fiind Südzucker, Draexlmaier, Knauf, mai nou, iarăși o companie mare germană intenționează să își deschidă o uzină de asamblare în Republica Moldova, Leoni etc., etc. Chiar acum am revenit de la o întrevede cu președintele Asociației Micilor Întreprinzători din Germania care iarăși a manifestat interesul pentru o cooperare mai strânsă cu întreprinzătorii mici și mijlocii din Republica Moldova. Și aici este un lucru foarte important pentru că atât bugetul, atât produsul intern brut din Germania, dar și cel din Danemarca pentru care noi, de aici, suntem iarăși responsabili din Berlin, în proporție de 99% este constituit din impozitele virate în bugetul statului de către întreprinderile mici și mijlocii, întreprinderi unde lucrează nu mai mult de 25 de persoane sau 25 de angajați. Deci este un domeniu în care este absolut necesar de aprofundat cooperarea între Republica Moldova și Germania, pe de o parte, și Republica Moldova și Danemarca, pe de altă parte, pentru a prelua experiența deja existentă a funcționării eficiente a întreprinderilor mici și mijlocii care este piatra de temelie a oricărei economii sănătoase.”