Un „Centru rusesc pentru drepturile omului” înființat în Kosovo

Unul dintre cei mai controvesati oficiali rusi, Vitali Milonov, a deschis un birou pentru apărarea drepturilor omului in Kosovo, cu scopul de a monitoriza abuzurile comise impotriva minorităţii sirbe din regiune.

Incercarea nu este una simpla, pentru ca Rusia, ca si Serbia, de altfel, nu recunoaste independenta Kosovo, or pentru deschiderea unui birou al unei organizatii neguvernamentale, este nevoie de aprobarea autorităţilor. Autorităţi pe care, oficialii rusi, nu le recunoasc.

Aceasta pare sa fi fost dilema lui Vitali Milonov care este membru in Consiliul local din Sankt Petersburg si a dobindit o faima internationala proasta după ce a propus anul trecut legea care interzice „propaganda homosexuala”, lege aspru condamnata de organizatiile de aparare a drepturilor omului, dar care a devenit model pentru legislatia din intreaga Federaţie Rusa.

Acum, acest politician rus infiinţeaza la Mitrovita, in partea de nord a Kosovo, o organizatie numita „Centrul rusesc pentru drepturile omului” care ar trebui sa ii ajute pe sirbi sa se apere de ceea ce politicianul rus numeste „un genocid real” ce se petrece sub „ocupantii albanezi”.

„Va fi un centru unde mereu ar trebui sa fie monitorii nostri şi reprezentanti ai sirbilor pentru a putea sa ne ducem la bun sfirsit operatiunea de monitorizare a abuzurilor a ocupantilor islamici albanezi, ai fasciştilor turci, si sa trimitem informatiile in Rusia, la Biserica Ortodoxa rusa şi la organizatiile internaţionale”.

Kosovo şi-a declarat independenta in 2008 si a fost recunoscuta de 109 ţări, printre care 23 ale Uniunii Europene. 90% din populatie este albaneză si doar patru procente sunt sirbi. Majoritatea sirbilor din Kosovo au plecat in Serbia in perioada razboiului de la sfirsitul anilor '90.

Milonov spune ca organizatia sa este finanţata 100 % din surse private şi el face parte din ea, nu in calitate de oficial rus, ci de „simplu cetăţean”. Milonov acuza trupele NATO din cadrul fortei internaţionale KFOR că ar fi rechiziţionat proproetăţile particulare ale sirbilor din Kosovo, acuze ce nu au fost nicicind dovedite, dar care apar, din cind in cind, in presa radicala.

Si chiar daca nu obţinut legal aprobarea de a deschide organizatia sa in Kosovo, ea şi-a deschis portile, Zekir Bekolli, de la Ministerul administraţiei publice din Kosovo a declarat pentru Europa Liberă:
„Pina la 1 ianuarie 2014 nu am primit nici o cerere pentru deschiderea nici unei organizatii neguvernamentale ruseşti…”

Mitrovita este o localitate profund divizata pe criterii etnice si cele doua parti ale oraşului nu au aproape nici un fel de contact. De aceea, si opiniile oamenilor din localitate sunt diametral opuse. Adriana Hodzici, membra a comunităţii bosnice si activista in nordul oraşului spune ca apariţia unor organizatii neguvernamentale fara a avea acte legale poate duce la anarhie: „Eu cred, în mod sincer, ca aceasta anarhie trebuie oprita. Trebuie luate masuri ca astfel de activităţi sa fie sub control.

Nikola Janovici, care este sirb, se bucura de aparitia centrului rusesc: „Eu nu cred ca avem prea multe de aşteptat de la autorităţile de la Belgrad. De aceea, conectarea noastra cu ortodoxia si cu Rusia este o solutie buna pentru sirbii din nordul Kosovo.”

La fel crede şi Zorica Ristici: „Chiar vreau ca aceasta organizatie sa existe aici, sa se infiinţeze aici”

Astfel de opinii il incurajeaza pe politicianul rus să faca declaratii din ce in ce mai provocatoare si mai combative: „Politicienii europeni le spun sirbilor din Kosovo să aibă rabdare, sa fie politicoşi cu albanezii. Dar, pe de alta parte, naţiunea albaneză nu ramine la fel de paşnică. Naţiunea albaneză ne va goni din aceasta parte a regiunii, pentru ca acesta este scopul ei. As putea spune ca ocupanţii acestui teritoriu vor sa-i distruga pe creştinii ortodocşi din aceasta zona…”

In concluzie, organizatia ruseasca vrea sa plăteasca pentru construirea unei catedrale ortodoxe in Mitrovita şi va oferi sirbilor din regiune burse de studiu in Rusia.

Intre timp, Belgradul si Pristina cauta sa isi normalizeze relaţiile, iar Uniunea Europeana incearca să incurajeze dialogul dintre autorităţile de la Pristina si cele din partea de nord, din zona populata de sirbi.

Serbia a devenit oficial candidata la UE, un demers care, cel putin la nivel teoretic, ar trebui sa incurajeze normalizarea relatiilor dintre sirbi si albanezi intr-o regiune prea mult macinata de conflicte etnice. Initiativa politicianului de la Sankt Petersburg pare să meargă într-o altă directie…