13 ţări ale Uniunii Europene, printre care Germania şi Marea Britanie, au schitat 20 de puncte legate de evoluţia actuala a Parteneriatului Estic şi care vor urma sa fie discutate luni, 10 februarie, la reuniunea ministrilor de externe de la Bruxelles. Schiţa de document la care a avut acces corespondentul Europei Libere Rizard Jozwiak arata că unele din ţările comunitare doresc întărirea relaţiilor cu Moldova si Georgia, cele mai avansate ţări din cele 6 ale Parteneriatului Estic, propunindu-le daca nu perspectiva aderării la Uniunea, dar ceva mai mult decît le oferă acordul de asociere și liber-schimb. Relatarea corespondentului Europei Libere la Bruxelles este rezumata de Oana Serafim
Intitulată „20 de puncte asupra Parteneriatului estic Vilnius”, schiţa de document propune ca Uniunea Europeana sa înceapa să „exploreze un fel de pachet special european, care să mearga mai departe decit acordurile de asociere”.
În acest pachet ar putea intra, sugereaza documentul, mobilitatea cetăţenilor, vizele, schimburile intre studenti, mai multe proiecte comune si o participare mai mare a agentiilor europene in aceste ţări.
De fapt, ţările despre care documentul vorbeste cel mai mult, sunt Moldova si Georgia, care vor semna acordurile de asociere in aceasta vara.
Schita de document chiar precizeaza ca acest lucru se va putea intimpla pîna in luna august. Iar intre Georgia si Moldova, Moldova este cu un pas inainte in ceea ce priveste ridicarea vizelor.
Pe de alta parte, schiţa ce urmeaza sa fie discutata luni de ministrii de externe europeni propune clar la punctul 17: „angrenarea substanţiala, deschisa si cinstita a Rusiei in procesul de integrare europeana” (se subînţelege a acestor ţări) si in acelasi timp „accentuarea faptului ca orice acţiuni de pedepsire si orice ameninţări la adresa ţărilor Parteneriatului estic sunt inacceptabile”.
Se știe ca Rusia a facut presiuni puternice asupra Armeniei să renunţe la parafarea acordurilor de asociere, la fel cum a facut si cu Ucraina pentru a nu le semna, desi le parafase deja.
Documentul nu vorbeste explicit despre aceste ameninţări si nici despre cum anume au fost exercitate presiuni asupra tarilor Parteneriatului estic, dar se ştie bine care a fost situatia cu embargourile economice, atit pentru Moldova cit si pentru Georgia.
Documentul de care vorbum propune: „ un raspuns bine coordonat al ţărilor Uniunii Europeane faţă de posibile acţiuni de acest fel”, ceea ce este considerat un lucru „esenţial” in intarirea Parteneriatului.
Tot pentru Moldova si Georgia, schita propune ca importanti demnitari comunitari sa fie prezenti in dese vizite in aceste ţări, si sa transmita mesajul nevoii continuării reformelor pentru a putea beneficia de toate avantajele acestui program.
Tarile cele mai avansate in domeniul reformelor, adica Moldova si Georgia, să fie incurajate folosindu-se cit mai eficient formula „mai mult ajutor pentru mai multe reforme” ceea ce implică posibilitatea acordării de fonduri suplimentare în cadrul mecanismelor existente.
Schita de document conceputa de reprezentantii a 13 ţări ale uniunii Europene propune intarirea rolului Uniunii in soluţionarea asa-numitelor conflicte ingheţate din Moldova si Georgia, prin folosirea avantajelor aduse de acordul de asociere si liber-schimb ca o sansa in plus pentru intarirea contactelor între Chisinau si Tbilisi si regiunile lor separatiste.
Documentul mai propune întărirea contactelor cu toate sectoarele societăţii ţărilor partenere prinvizite, seminarii si implicind acele segmente ale societăţilor care nu sunt convinse de avantajele apropierii de Uniunea Europeana.
O atentie deosebita ar urma sa fie acordata problemelor minorităţilor naţionale si zonelor îndepărtate de centru din aceste ţări.
În cele 20 de puncte ale acestei schite de document nu se spun prea multe despre Ucraina, deşi ea este ingrijorarea numarul unu in acest moment pentru ţările Parteneriatului estic.
Se spune doar că Uniunea Europeana va continua să „antreneze Ucraina intr-un spectru politic larg” și să-şi ajusteze politica în funcţie de evolutia evenimentelor”.
Documentul mai spune că Uniunea Europeana va trebui „să promoveze mai bine si mai eficient avantajele pe termen lung pe care le poate aduce Paterneriatul Estic pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor si sa discute mai serios impactul posibil asupra Uniunii Vamale sau viitoarei Uniuni Euro-Asiatice şi să nege pretenţiile nefondate ale costurilor implicate”.
