Parteneriatul Estic a fost lansat in mai 2009, la Praga, fiind pe atunci o inițiativă în primul rând a Poloniei, sprijinită de Suedia. De altfel, în interiorul Uniunii Europene, Parteneriatul Estic a rămas până astăzi o iniţiativă sprijinită în primul rând de ţările foste comuniste membre în UE, care vor să-şi ajute vecinii din est.
Parteneriatul Estic acopera cele 6 tari foste sovietice apropiate de Uniunea Europeana: Ucraina, Bielorusia, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjanul, cărora li se acorda o serie de facilitati comerciale si un regim de facilitare a acordarii vizelor, in vreme ce se evita total discutarea vreunei perspective de aderare concreta la Uniune intr-un viitor previzibil.
Oficialii din ambele parti, atit din Uniunea Europeana, cit si din dele 6 tari ale Parteneriatului, prezinta aceasta initiativa ca pe un foarte mare succes, insistind cel mai adesea asupra promisiunii liberalizarii regimului vizelor, ceea ce pentru Moldova s-a materializat deja: începând din vara aceasta, cetățenii Moldovei vor putea călători liber in UE.
Rămâne acum semnarea Acordului de Asociere cu UE, care va avea loc probabil cel mai târziu în luna august. Ucraina, sub presiunea Rusiei, a refuzat să faca asta, la summitul din luna noiembrie 2013, ceea ce a produs importantele manifestații împotriva regimului, manifestații începute în decembrie și care continuă și astăzi.
Moldova, in special, e considerată la Bruxelles, ca fiind partenerul estic cel mai activ, alături de Georgia, dar în același timp cel mai stabil, care prezintă stabilitate politica si care e previzibil in eforturile sale.
Pe plan economic, Moldova are de asemenea enorm de câștigat. Pentru început, Europa va prelua, fără limită și fără taxe, vinurile moldovenești refuzate de ruși, in urma unui lobby foarte activ exercitat in special de Comisarul UE pentru agricultură, românul Dacian Cioloș.
***
Autorităţile de la Chişinău par hotărâte să pună şi ele în aplicare o strategie prin care să sporească numărul de suporteri ai integrării europene printre cetăţeni. Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia Gherman, ne spunea bunăoară zilele trecute că modelul pe care se va merge este acelaşi care a fost aplicat în state recent primite în Uniune - campanii bine ţintite de informare asupra avantajelor integrării, la care să participe atât experţii moldoveni, participanţi la negocierea acordurilor cu UE, cât şi cei pe care va decide să-i trimită instituţiile europene la Chişinău. O verigă importantă ar fi şi societatea civilă. Aşa că l-am întrebat un reprezentat al acesteia, analistul Corneliu Ciurea de la IDIS Viitorul, ce şanse dă acestor planuri ale autorităţilor:
Europa Liberă: Problema de comunicare pe care o au autorităţile cu provinciile, cu zonele mai îndepărtate, de unde vine?
Corneliu Ciurea: „Din punctul nostru de vedere, treptat, pe fundalul diminuării nivelului de susţinere a integrării europene, campaniile pro-Europa au devenit o afacere de grup, care s-au concentrat la Chişinău şi au vizat un număr destul de mic de oameni. Celebrul miting din noiembrie anul trecut a fost un imens efort de mobilizare a populaţiei, dar care nu înţelegea foarte bine despre ce este vorba şi ce fel de mâncare de peşte este Vilnius. Nu se făcea distincţie între parafare, semnare, integrare, asociere. Regiunile sunt astăzi zone libere de idee europeană, ele încă nu au fost penetrate de aceste discursuri pro-europene care, astăzi, la Chişinău se confruntă cu discursurile alternative. Putem spune că în regiune înţelegerea spaţiului estic este mult mai bună şi mai profundă decât perceperea pozitivă a UE. În ce măsură guvernarea noastră va putea, fiind sprijinită şi de diplomaţii europeni. să schimbe starea de lucruri rămâne de văzut. Societatea civilă încearcă să ajută, dar sarcina este foarte dificilă.”
Europa Liberă: Vizite precum a fost cea a euro-comisarului pentru extindere Fule la Comrat pot ajuta? Pot avea mai multă putere de convingere europenii acolo unde nu-şi fac treaba autorităţile?
Corneliu Ciurea: „Mi-aş permite luxul să nu fiu categoric în această privinţă, pentru că anumite vizite ale demnitarilor europeni pot avea şi efect advers. Să ne amintim că o vizită a lui Fule la Chişinău s-a soldat cu intensificarea protestelor faţă de ideea europeană, deoarece oficialii europeni au susţinut nişte mişcări minoritare, care nu sunt agreate în Republica Moldova. Deci nu toate vizitele sunt de bun augur pentru această discuţie. Şi nu toate declaraţiile europenilor contribuie la ameliorarea situaţiei în ceea ce priveşte mişcarea pro-europeană. Ne amintim de declaraţiile tot a lui Fule sau Dirk Schuebel cu referire la regiunea transnistreană care au transmis un mesaj nu neapărat pozitiv. Din acest punct de vedere mi se pare o sarcină estrem de grea să pui în acord o campanie proeuropeană cu mesajele destul de severe pe care ni le transmit uneori europenii. Aceasta este problema tehnică. Şi întrebarea este dacă vor dori europenii în această perioadă să-şi stopeze criticile faţă de deficienţele guvernării moldovene şi să lanseze o campanie propagandistică în care să se vorbească doar de bine. Şi europenii astăzi sunt în dilemă şi deocamdată nu ştiu ce să facă. Din punctul meu de vedere nu are rost să vii la Chişinău şi în provincie şi să începi să critici.”
Europa Liberă: Există voci care zic că nimic din toate acestea, nici măcar ridicarea obligativităţii vizelor, nu ar avea forţa unii simple fraze la sfârşitul unor concluzii comune prin care s-ar anunţa o perspectivă de aderare pentru ţările precum e Moldova şi Georgia.
Corneliu Ciurea: „Şi eu cred că liberalizarea regimului de vize nu va avea un impact covârşitor. În timp ce o menţiune în Acordul de Asociere despre perspectiva obţinerii calităţii de membru ar putea să aibă un efect mult mai mare. Trebuie să conştientizăm faptul că opoziţia comunistă critică UE tocmai pentru faptul că Europa nu este o Europa reală şi generoasă. Criticile politicienilor comunişti ţintesc tocmai faptul că UE nu ne integrează pentru că nu ne oferă calitatea de membru. Or o schimbare dramatică de macaz care ar sugera posibilitatea obţinerii calităţii de membru va însemna o schimbare de optică în zona noastră şi va stimula foarte mult procesele de integrare europeană. Menţiunea cu privire la calitatea de membru este cel mai important cadou pe care poate să-l facă UE Republicii Moldova şi acest cadou trebuie să fie făcut altminteri procesele riscă să devină rele.”
Europa Liberă: Dar poate fi făcut acest lucru?
Corneliu Ciurea: „Pentru moment nu poate. UE nu a lansat discuţii în acest sens şi nu este pregătită să o facă. Dar în cazul în care va exista conştientizarea acestui fapt acest lucru poate fi făcut destul de repede. Este important ca UE să se autosesizeze şi să înceapă să analizeze aceste lucruri. Din acest punct de vedere sigur că strategia oferită acum spre discuţii este un cadou insuficient. E o contribuţie cu mult sub aşteptările guvernării, dar şi societăţii civile din RM. Cu toţii însă suntem în aşteptare ca lucrurile să se schimbe şi discuţiile în cadrul UE să vizeze mult mai puternic RM.”
Europa Liberă: Revenind la aceste campanii, cum să le explici cetăţenilor ce avantaje aduce Acordul de Asociere?
Corneliu Ciurea: „Vorbim foarte mult despre faptul că campania guvernului şi a taberei pro-europene în raport cu populaţia a eşuat. Eu nu împărtăşesc întrutotul acest diagnostic, întrucât am făcut acest lucru pe parcursul ultimilor ani, am tot vorbit despre UE şi am încercat să explicăm care sunt avantajele ei. Problema este că populaţia nu a fost receptivă faţă de aceste mesaje care se asociau cu actuala guvernare. Sunt convins că şi în continuare vom avea probleme mari, şi europenii cu atât mai mult, în a convinge populaţia să accepte cursul european. În cel mai bun caz oamenii din zonele îndepărtate, pro-ruseşti, vor tăcea binevoitor şi nu vor critica, dar s-ar putea să existe şi discuţii foarte crâncene acest segment de populaţie. Sunt sceptic cu privire la eventuale vizite ale europenilor în RM pentru că admit situaţia în care ei pur şi simplu nu vor fi ascultaţi. Tot noi îi vom asculta, cei care deja sunt convinşi de necesitatea integrării europene. Marea salvare sau şansa cea mare pentru Republica Moldova în ceea ce priveşte integrarea europeană este faptul că deocamdată nu există conturată o alternativă şi acest curs al integrării europene are o mişcare inerţială şi el nu poate fi contracarat de nici o altă opţiune, întrucât opţiunea Uniunea Vamală deocamdată nu este fezabilă. Nu atât vizitele europenilor ne vor ajuta ci deocamdată incapacitatea Rusiei de a formula foarte clar soluţii alternative.”
