În timp ce protestatarii și forțele de securitate se împușcau pe străzi, președintele Victor Ianukovici, presat pe contrasens din Rusia și din Occident, ezita să ia vreo decizie.
Departamentul orășenesc al sănătății de la Kiev spune că 39 de oameni au fost uciși în lupte începând cu ora șase dimineața. Bilanțul total al confruntărilor sângeroase reizbucnite marți dimineața și întrerupte de un armistițiu pe parcursul zilei de miercuri a ajuns la cel puțin 67 de morți și sute de răniți.
Ministrul de interne în exercițiu, Vitali Zaharcenko a declarat că polițiștii au primit arme de luptă pe care le pot folosi ”conform legii” pentru a se apăra, a-i apăra pe alții și a elibera ostateci. Autoritățile spun că protestatarii au luat 67 de polițiști în prizonierat.
Polițiștii au fost filmați trăgând focuri de pe acoperișuri asupra demonstranților din Piața Independenței, recucerită de protestatari.
La Kiev, și-au petrecut mare parte a zilei miniștrii de externe ai Poloniei, Germaniei și Franței încercând să medieze un acord între Ianukovici și opoziție.
Au trimis un raport interimar la Bruxelles pe baza căruia colegii lor din Uniunea Europeană au decis la o ședință de urgență să impună restricții de circulație și să înghețe conturile celor responsabili de violențele din Ucraina.
Ministrul italian de externe, Emma Bonino a spus că restricțiile vor fi pregătite și aplicate în câteva ore.
De asemenea, miniștrii europeni de externe au introdus un embargo la livrarea armelor în Ucraina și echipamentelor folosite de poliție la reprimarea protestelor.
De la Washington, Casa Albă i-a cerut președintelui Ianukovici să retragă forțele de securitate din centrul Kievului, iar protestatarilor – să-și exprime pașnic opinia. Statele Unite, care au impus de miercuri restricții de circulație pentru 20 de demnitari ucraineni, au spus că vor colabora strâns cu Uniunea Europeană.
Cancelarul Germaniei Angela Merkel l-a sunat pe președintele Ianukovici să-i ceară să accepte un acord cu opoziția propus de cei trei miniștri europeni de externe, care rămân la Kiev.
Din Rusia, președintele Vladimir Putin a acuzat țările occidentale că l-ar șantaja pe liderul ucrainean. Putin a anunțat că le cererea telefonică a lui Ianukovici trimite și el la Kiev un mediator, pe Vladimir Lukin, un deputat rus în vârstă de 76 de ani, fost ambasador în Statele Unite.
Ianukovici este nu doar sprijinit, dar și presat de la Moscova, în contrasens cu presiunile occidentale.
Premierul rus, Dmitri Medvedev a spus, de exemplu, că Rusia nu are de gând să mai trimită bani la Kiev unei conduceri de care oponenții își șterg picioarele ca de o cârpă de la ușa de intrare. Ultima tranșă de 2 miliarde de dolari din cele 15 promise Ucrainei de Rusia după decizia lui Ianukovici de a opri integrarea europeană a ajuns la Kiev luni, dar în loc să întărească poziția președintelui a înfuriat și mai mult protestatarii antiguvernamentali.
Joi, ciocnirile din capitala ucraineană au fost de o amploare fără precedent, făcându-l pe premierul polonez Donald Tusk să spună că Ucraina poate aluneca într-un război civil între vestul pro-occidental și estul vorbitor de rusă.
La Lvov, de exemplu, un oraș care este un bastion anti-rus încă din vremurile sovietice, consiliul regional a proclamat autonomia față de administrația președintelui Ianukovici.
La Kiev, într-un semn al erodării încrederii în președinte, primarul capitalei Volodimir Makeienko a anunțat că părăsește formațiunea puterii, Partidul Regiunilor.
