Consiliul Europei a cerut Germaniei să ia măsuri mai aspre împotriva xenofobiei. Asta se desprinde dintr-un raport al Comisiei contra rasismului şi intoleranţei (ECRI), dat publicităţii marţi, din care „Süddeutsche Zeitung” a citat ample fragmente.
În raport se atrage atenţia asupra propagandei xenofobe şi rasiste desfăşurate, în primul rînd, de către Partidul Naţional-Democrat (NPD). Autorităţile germane sunt criticate pentru faptul că se concentrează prea mult asupra extremismului organizat de dreapta, ignorînd însă infracţiunile de instigare la ură rasistă. Din cauza acestei perspective oarecum unilaterale sunt subestimate alte forme ale rasismului şi discriminării.
În acest context, sunt amintite ieşirile anti-semite ale unor musulmani sau denigrarea homosexualilor. Raportul, care cuprinde perioada 2008-2013, se referă şi la neglijenţele poliţiei şi serviciilor secrete care nu au descoperit din timp autorii unor atentate teroriste, săvîrşite de gruparea extremistă de dreapta, auto-denumită „Subterana Naţional-Soialistă” (NSU).
Consiliul Europei îşi manifestă nemulţumirea şi faţă de dezbaterile alarmante legate de fluxul migranţilor din România şi Bulgaria, însoţite de numeroase deraieri rasiste.
În acelaşi raport se mai atrage atenţia şi asupra tezelor rasiste cuprinse în
Astfel, tezele lui Sarrazin care seamănă cu cele propagate de către nazişti au fost răspîndite, oferind unui anumit segment argumente xenofobe nefiltrate, influenţînd pe această cale anumite atitudini sociale negative.
Tot în legătură cu tezele lui Sarrazin, Germania a mai fost criticată şi anul trecut de către Comisia anti-rasistă a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Potrivit hebdomadarului „Die Zeit”, Berlinul a precizat atunci că se vor lua măsuri în vederea modificării legilor care penalizează propaganda rasistă. În acelaşi răspuns s-a mai afirmat că s-a cerut parchetului din Berlin să cerceteze din nou dacă Sarrazin s-a făcut vinovat. Comisia anti-rasistă a criticat, între altele, faptul, că Procuratura a dispus încetarea urmăririi penale a lui Sarrazin care a început în urma unei plîngeri înaintate de Uniunea Turcilor din Berlin-Brandenburg (TBB). Plîngeri similare au fost adresate procuraturii şi de către doi emigranţi.
În plîngerile respective sunt amintite tezele lui Sarrazin expuse mai întîi într-un interviu acordat revistei „Lettre internationale” (Nr. 86, 10/2009). Ulterior ele au fost pe larg prezentate în volumul aspru criticat în presa internaţională, „Germania se desfiinţează” (2010). Sarrazin, care se consideră un apărător al Occidentului, susţine în carte că populaţia şi cultura germană o să dispară din cauza numărului ridicat de musulmani. Potrivit lui Sarrazin, imigranţii din zona musulmană reprezintă un factor de ameninţare demografică şi de subminare a civilizaţiei apusene, fiind, în acelaşi timp, şi elemente parazitare care refuză cu inverşunare integrarea.
Volumul lui Sarrazin a fost calificat de ziarul „Frankfurter Rundschau“ drept „cartea unui obsedat“, iar „Der Spiegel” l-a numit pe autor într-un comentariu, un „inchizitor al integrării“. În acelaşi comentariu, „Der Spiegel” a calificat scrierea drept un „amestec confuz de economism, eugenie şi rasism cochet“.
Într-un alt volum intitulat, „Europa n-are nevoie de moneda euro. Cum s-a provocat criza în urma confuziei între dorinţe şi realităţile politice “ (2012), Sarrazin şi-a expus ideile euro-sceptice şi a pledat pentru revenirea la marca germană.
Zilele trecute, Sarrazin a publicat un nou volum polemic sub titlul, „Noua teroare a virtuţii. Despre limitele libertăţii de exprimare în Germania” („Der neue Tugendterror. Über die Grenzen der Meinungsfreiheit in Deutschland”, DVA, München, 2014). De data aceasta, cam părăsit de inspiraţie, Sarrazin nu face nimic altceva decît să-şi reformuleze vechile obsesii genetice, susţinînd sus şi tare că între popoarele lumii există diferenţe bazate pe grade diferite de inteligenţă.
