Ultimul studiu Euromonitor și progresele moderate în punerea în aplicare a agendei europene a Moldovei

Justiţia, lupta cu corupţia şi conflictul transnistrean par să fie, în continuare, cele mai mari probleme care împiedică Republica Moldova să-şi ajusteze standardele la cele europene. Cel puţin aşa arată proaspătul studiu Euromonitor realizat de experţii de la centrele Adept şi Expert-Grup.

Pe o scară de cinci puncte, Republica Moldova a fost notată cu 3,2 la capitolul ce constată eforturile depuse de autorităţi în anul 2013 pentru apropierea Moldovei de UE. Autorii raportului, experţii de la Adept şi Expert Grup constată un progres moderat în implementarea agendei europene, întrucât acţiunile întreprinse nu au deocamdată un impact resimţit de cetăţeni.

Succesele din anul trecut, calificate de experți drept incontestabile, avându-se în vedere parafarea acordului de asociere şi inițierea procedurii de ridicare a regimului de vize sunt oarecum umbrite, în opinia experţilor, de progresele modeste în reforma justiţiei, în lupta cu corupţia şi în reglementarea conflictului transnistrean.

Deşi Republica Moldova a obţinut anul trecut prima tranşă din cele 60 de milioane de euro promise de europeni pentru justiţie, reforma în sector decurge foarte lent, constată experta Mariana Kalughin. Pachetul de legi anticorupţie, adoptat la sfârşitul anului trecut, care prevede şi triplarea salariilor judecătorilor, ar putea să nu diminueze corupţia din sistem, întrucât au fost omise prevederile cu sancţiuni mai dure pentru judecători, spune Mariana Kalughin:

„Autorităţile continuă să se concentreze pe acţiuni de ordin legislativ. Evident, în aceste condiţii nu poate fi asigurat un control în punerea în aplicare a legilor adoptate. În pofida eforturilor anticorupţie nivelul perceput de corupţie în sectorul justiţiei rămâne foarte înalt. Chiar dacă legile care au fost adoptate vor fi puse în aplicare cu grijă există riscul ca nivelul de corupţie din sector să nu diminueze din motiv că posibilitatea responsabilizării actorilor este una mică.”

Pe lângă corupţia invincibilă, aspiraţiile proeuropene ale Moldovei sunt zădărnicite şi de lipsa de progres în reglementarea conflictului transnistrean.

Comparativ cu 2012 când au fost reluate negocierile în formatul 5+2 în anul 2013 s-a înregistrat un recul în reglementarea transnistreană constată directorul executiv al ADEPT, Igor Boţan: „Situaţia a fost marcată de altercaţii în zona de securitate. A reapărut problema şcolilor cu predare în limba română. Am avut probleme legate de intenţia Federaţiei Ruse de a deschide consulat în Transnistria. Am văzut intenţia, iarăşi a Federaţiei Ruse, de a reînnoi armamentul din Transnistria. Sunt evoluţii care au ridicat semne de întrebare şi îngrijorări. Constatăm că dezgheţul reglementării transnistrene este foarte, foarte departe.”

Nici în domeniul economic nu se atestă progrese considerabile. Economistul Adrian Lupuşor spune că deşi mediul de afaceri a devenit mai prietenos, iar procedurile vamale au fost înlesnite, balanţa este înclinată de problemele din domeniul transporturilor: concesionare în condiţii netransparente a Aeroportului Internaţional Chişinău, precum şi lipsa de transparenţă în gestionarea fondului rutier.

În opinia lui Adrian Lupuşor autorităţile trebuie să-şi concerteze acum atenţia la riscurile pe care le comportă semnarea Acordului de Asociere, beneficiul căruia este pe faţă - deschiderea unei pieţi enorme pentru producătorii autohtoni. „Primul risc ţine de competitivitatea în general scăzută a producătorilor autohtoni, mă refer în special la sectorul agro-industrial care ar putea să sufere careva pierderi chiar. Această problemă este agravată de o ajustare insuficientă a infrastructurii calităţii. Acest fapt reprezintă principala barieră non-tarifară pentru producătorii autohtoni pe piaţa comunitară. A doua constrângere ţine de incertitudinea privind implementarea prevederilor acestui acord în raioanele de est ale Republicii Moldova.”

În raport se constată că şi la capitolul drepturile omului autorităţile moldovene nu se pot lăuda cu mari progrese. Hârtia de turnesol ar fi cele 19 condamnări pentru încălcarea drepturilor omului pronunţate de CEDO împotriva Republicii Moldova în anul 2013.