Criza din Ucraina va atinge un nou punct critic duminică, când în Crimeea este programat un referendum privind posibila alipire a peninsulei la Rusia.
După discuțiile la Londra cu secretarul de stat american John Kerry, ministrul de externe rus Serghei Lavrov spus că poziţiile Rusiei şi Statelor Unite legate de Ucraine sunt „diferite”, că sancţiunile sunt „contraproductive” dar a precizat că în cadrul întrevederii Kerry nu a ameninţat „cu nimic” Rusia.
La conferinţa de presă care a urmat discuţiilor, Lavrov a mai cerut ca şi „cazul Crimeea” să fie considerat unul special, cum a fost considerat şi „cazul Kosovo” şi adresându-se publicului britanic a precizat ca peninsula Crimeea înseamnă mai mult pentru Rusia decât au însemnat insulele Falkland pentru Marea Britanie (în 1982 avut loc un scurt război între Marea Britanie şi Argentina privind apartenenţa insulelor, acestea au rămas sub administraţie britanică).
Serghei Lavrov a mai afirmat că Rusia nu intenţionează să invadeze sud-estul Ucrainei.
La Casa Albă, preşedintele Barack Obama declarase că încă mai speră într-o soluţie diplomatică, și a avertizat Rusia cu „consecinţe serioase” dacă aceasta nu este găsită.
Tot la Londra, secretarul de stat american John Kerry a declarat că administraţia americană susţine conducerea interimară a Ucrainei, crede că discuţiile între Rusia şi Ucraina ar fi în continuare soluţia cea mai bună pentru a găsi o soluţie care să respecte integritatea teritorială a Ucrainei dar şi interesele „legitime” ale Rusiei.
Cum Lavrov a declarat că preşedintele Putin nu va lua nici o decizie înainte de referendumul din Crimeea de duminică, John Kerry a reamintit că Statele Unite respins referendumul drept „total nelegitim”. Şi a avertizat Rusia că va plăti „greu” dacă încearcă „să stabilească o numită realitate pe teren” în Crimeea care ar agrava şi mai mult actuala criză.
Statele Unite, a încheiat Kerry, sprijină dorinţa ucrainenilor de a-şi alege liber viitorul, „acesta este singurul interes strategic al Statelor Unite”.
La Doneţk, în estul Ucrainei, joi a fost ucis un tânăr în ciocnirile dintre manifestanţi pro- şi anti-Uniunea Europeană, ceea ce a determinat ministrul de externe rus să dea vineri o declaraţie în care reafirmă că Rusia îşi rezervă dreptul de a-şi apăra cetăţenii. Mai ales acum că guvernul de la Kiev ar fi pierdut total controlul asurpa ţării.
Se pare că cel ucis era un demonstrant din tabăra pro-europeană.
Încercând să facă un pic de lumină în hăţişul de informaţii contradictorii despre ce se întâmplă în Ucraina, Naţiunile Unite au anunţat că trimit observatori „pentru drepturile omului”.
Între Rusia şi OSCE a izbucnit de asemenea o dispută privind observatorii: Moscova a cerut OSCE să trimită observatori pentru referendumul de duminică din Crimeea, invitaţie respinsă de preşedinţia elveţiană a organizaţiei pe motiv că în forma actuală, referendumul este ilegal. Moscova a reacţionat acuzând OSCE că foloseşte standarde duble, când vine vorba de legalitatea sau ilegalitatea unei consultaţii naţionale.
Premierul pro-Kremlin din Crimeea, Serghei Axionov a spus că într-un an de la referendumul de duminică, peninsula s-ar putea integra în Federaţia rusă. La o conferinţă de presă la Simferopol, el a îndemnat şi regiunile rusofone din estul Ucrainei să organizeze referendumuri similare.
În Crimeea, duminică, electoratul este chemat să voteze pentru sau împotriva secesiunii si alipirii la Rusia. Votul a fost declarat ilegal de autorităţile interimare de la Kiev şi de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale dar este recunoscut de Rusia.
Între timp, încă trei membri activi al Automaidanului din Ucraina, între care și fiul fostului ministru al apărării Anatoli Hristenko, sunt daţi dispăruţi.
Ultima dată, cei trei au sunat pe telefoanele mobile ieri seară, din clădirea autoguvernării tătare din Simferopol, declarând că sunt urmăriţi.
Telefoanele lor mobile au fost între timp localizate în incinta Comisiei militare din oraş care însă afirmă că cei trei activişti nu ar fi acolo.
