Săptămâni de-a rândul oficialii ruși au făcut declarații mai degrabă optimiste despre impactul eventualelor sancțiuni internaționale impuse Rusiei din cauza politicii ei față de Ucraina, sugerând că prețul economic al anexării Crimeei nu va fi chiar așa de mare. Astăzi, așa cum relatează de la Moscova agenția Reuter, guvernul rus a recunoscut în premieră că economia are probleme mari, iar analiștii au anticipat de îndată că criza ucraineană le-ar putea agrava.
„Situația economică arată semnalele limpezi ale unei crize”, a spus viceministrul rus al economiei, Serghei Beliakov, la o conferință economică locală, cu doar câteva ore înainte ca UE și Statele Unite să anunțe sancțiuni împotriva unor oficiali ruși implicați în criza Ucrainei. Reuter notează că deși viceministrul economiei nu a pomenit astăzi sancțiunile, foarte mulți ruși se gândesc intens la ele.
Mulți economiști se așteaptă ca Rusia să intre în recesiune și își revizuiesc în jos prognozele creșterii economice, inclusiv datorită efectului deocamdată psihologic al sancțiunilor.
„Cererea internă se va plafona din cauza șocului incertitudinii și condițiilor financiare mai modeste, făcând probabilă intrarea economiei în recesiune în al doilea și al treilea trimestru al anului curent”, au anticipat, într-o notă citată de Reuter, Vladimir Kolîcev și Daria Isakova, economiști la VTB Capital. Cei doi economiști cred că pe ansamblul anului curent creșterea economică a Rusiei va fi nulă, iar ce va urma depinde de amploarea și gravitatea sancțiunilor occidentale.
Ultima prognoză guvernamentală rusă dinaintea escaladării crizei ucrainene anticipa o creștere economică de 2% anul acesta.
Rusia a plătit deja mult pentru politica sa față de Ucraina: acțiunile la bursa din Moscova s-au prăbușit, reducându-i capitalizarea de piață cu peste 66 miliarde de dolari, iar banca centrală a fost nevoită să cheltuiască peste 16 miliarde de dolari pentru susținerea rublei. Chiar și așa, rubla s-a devalorizat față de dolar cu 11% de la începutul anului curent. În numai câteva săptămâni - scrie Reuter – Rusia s-a transformat dintr-una din cele mai promițătoare și reziliente așa-numite „economii emergente” într-una din cele mai vulnerabile țări în curs de dezvoltare.
Alexander Morozov, economist-șef al filialei moscovite a băncii HSBC a spus că economia rusă avea probleme încă dinaintea complicațiilor geopolitice din jurul Ucrainei și a datelor îngrijorătoare despre încetinirea creșterii Chinei, iar posibilele sancțiuni vor înrăutăți situația Rusiei și mai mult.
De la începutul crizei, fuga de capital din Rusia a luat amploare. Fostul ministru de finanțe rus Alexei Kudrin și un grup de economiști au spus că numai în primul trimestru al anului curent suma a fost de 50 de miliarde de dolari, în vreme ce pe tot parcursul anului trecut cifra a fost de 63 de miliarde.
Reuter spune că autoritățile ruse au încă spațiu de manevră economică, mai ales că Banca centrală „stă” pe a treia rezervă valutară și de aur din lume, evaluată la aproape 500 de miliarde de dolari. Dar dacă sancțiunile vor fi dure, iar Rusia continuă aventura geopolitică eventual în estul Ucrainei, nici aceste rezerve nu vor fi inepuizabile.
În altă relatare pe teme economice, de data aceasta din Crimeea, agenția France Presse notează că pentru locuitorii regiunii care tocmai a votat să se alăture Rusiei temerile economice sunt reale și ar putea crește. Liderul pro-moscovit Serghei Axionov i-a asigurat mereu că tranziția la rubla rusească va fi simplă, iar Moscova a anunțat la puțin timp după referendum ajutoare financiare de jumătate de miliard de dolari.
Într-o declarație citată de Itar-Tass, primarul pro-Kremlin al Moscovei, Serghei Sobianin, a spus că intrarea Crimeei în componența Rusiei va fi avantajoasă economic, pentru că va aduce un „boom” turistic care nu a fost posibil sub jurisdicție ucraineană. Dar chiar și Sobianin a recunoscut că este prea devreme să anticipeze „profitul”.
Nu toți locuitorii Crimeei sunt convinși că lucrurile vor merge tot mai bine, așa că s-a semnalat deja o retragere intensă de depozite din bănci, mai ales din cele ucrainene, a căror soartă este de-acum incertă.
AFP amintește că Crimeea depinde de restul Ucrainei din punct de vedere energetic și al apei și nu este limpede cât de repede ar putea rușii redresa situația dacă autoritățile de la Kiev vor recurge la măsura logică de a opri livrările.
