Președintele Statelor Unite, Barack Obama sosește în Europa aducând cu sine o poziție fermă față de Rusia, dar, notează agenția Reuters, urmează de văzut până unde sunt dispuși să meargă europenii ca să împiedice Moscova să pătrundă mai departe în Ucraina, după anexarea Crimeii.
Obama a plecat de la Washington duminică noaptea, îndreptându-se spre Olanda unde își începe un turneu care va continua în Belgia, Italia și Arabia Saudită. La Haga, se va întâlni astăzi cu omologii săi din G7, grupul celor șapte democrații industrializate.
Agenția Associated Press anticipează că relația complexă a președintelui american cu liderii europeni va fi supusă unui test. Unii demnitari europeni în frunte cu cancelara Germaniei, Angela Merkel încă sunt supărați din cauza spionării Europei aliate de către Agenția Națională de Securitate americană. Printre liderii europeni ar mai exista și impresia că Obama ar neglija alianța transatlantică.
„Există nemulțumiri și frustrări”, a declarat pentru AP, Heather Conley, analistă pe problemele europene la Centrul pentru Studii Strategice Internaționale de la Washington. Ea a adăugat că actuala criză ucraineană, chiar dacă ar estompa nemulțumirea europenilor față de Obama, „nu o îndepărtează”.
Însă discuțiile vor fi și pentru liderii europeni un test, la care se va vedea dacă se lasă convinși să mărească presiunea asupra Rusiei.
Președintele american a avertizat deja Rusia cu sancțiuni împotriva sectoarelor cheie ale economiei rusești. Dar europenii au cu Rusia legături mult mai strânse decât Statele Unite. Economiile lor încă fragile după criză pot avea de suferit dacă se adâncește criza cu Moscova. Rusia furnizează aproape o treime din necesarul de resurse energetice al Uniunii Europene, iar 40% din gazele rusești importate tranzitează prin Ucraina.
„Europenii sunt hotărâți să facă ceva, dar vor fi greu de convins măcar să se apropie de ceea ce ar dori de la ei Statele Unite”, a declarat Jeffrey Mankoff, analist pe probleme rusești la Centrul pentru Studii Strategice Internaționale, agenției Reuters.
Reuters mai comentează că anexarea subită a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia reprezintă o provocare acută de politică externă pentru președintele Obama, care îi poate afecta puternic planurile pentru cel de-al doilea mandat, pe care ar fi preferat să îl consacre afacerilor interne.
În discuții private, unii oficiali americani își exprimă îndoiala că președintele rus, Vladimir Putin mai poate fi convins să se retragă din Crimeea, continuă Reuters. Dar, în timp ce refuză să recunoască anexarea Crimeii, scopul lui Obama în Europa este să conducă eforturile de izolare a Rusiei și să-l descurajeze pe Putin de la noi pași în sudul și estul Ucrainei.
„Interesul nostru constă în faptul ca situația să nu escaladeze și să nu se transforme într-un conflict fierbinte”, a declarat jurnaliștilor, la Washington, Susan Rice, consiliera pentru securitate națională la Casa Albă. „Interesul nostru este o soluție diplomatică, o de-escaladare, desigur ajutor economic pentru Ucraina și, în măsura în care va fi necesar, costuri noi impuse Rusiei pentru acțiunile ei”, a mai spus Rice.
Președintele Obama a impus deja sancțiuni unui număr de 31 de oameni selectați cu atenție pentru a pune presiune asupra anturajului președintelui rus, Vladimir Putin, fără a produce o reacție de răspuns împotriva afacerilor americane. Dar oficiali americani spun că președintele Obama este pregătit să aplice penalități mult mai extinse pentru a preveni noi intervenții rusești în Ucraina.
Adjunctul lui Susan Rice de la Casa Albă, Tony Blinken, a declarat duminică televiziunii CNN la emisiunea „State of the Union" că Washingtonul ia în serios o posibilă invazie, după masarea trupelor ruse la granița cu Ucraina. Statele Unite examinează posibilitatea ajutoarelor militare pentru Ucraina, a spus Blinken, dar a adăugat că „este puțin probabil ca aceasta să schimbe calculele Rusiei și să prevină o invazie”.
Pe plan intern, Barack Obama se confruntă cu presiuni ale opoziției republicane pentru a întări capacitățile aliaților de la granițele cu Rusia ca țările baltice și să treacă rapid la sancțiuni economice extinse. Fostul său contra-candidat la prezidențialele de anul trecut, Mitt Romney l-a criticat din nou pe Obama, duminică, la emisiunea televizată de la CBS, „Face the Nation", că n-ar fi avut clarviziunea să anticipeze mișcările Rusiei și ar fi reacționat cu întârziere.
Miercuri, la Bruxelles, președintele Obama va mai purta discuții cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen despre posibilitățile de întărire a capacităților alianței. Va mai lua în discuție cu liderii europeni un Parteneriat Transatlantic de Comerț și Investiții Economic, precum și eforturile comune de a obține un acord comprehensiv cu Iranul în privința programului nuclear iranian.
Un discurs pe care îl va rosti Obama la Palais des Beaux Arts la Bruxelles se va axa pe importanța alianței transatlantice.
Ambasadorul Uniunii Europene în Statele Unite, Joao Vale a spus jurnaliștilor înainte de turneul președintelui american că așteaptă de la aceste discuții „o reiterare clară a relațiilor transatlantice”.
