Unul sau două mandate speră să trimită maghiarii din Transilvania în Parlamentul de la Budapesta. Procesul de obținere a dublei cetățenii s-a simplificat începând cu 1 ianuarie 2011, astfel încât nu mai este nevoie de rezidență permanentă în Ungaria sau de test de cunoștințe, iar verificarea ascendenței ungare ține mai degrabă de numele solicitanților, decât de vreo verificare serioasă.
De altfel, destui români au obținut deja cetățenia ungară cu gândul că vor găsi mai ușor de lucru în țările vestice sau că vor călători mai simplu dincolo de ocean, în Statele Unite, în Canada sau în Australia, țări pentru care ungurii nu au nevoie de viză. Pașaportul ungar se obține atât de simplu încât aproape orice ardelean care are numele maghiarizat trece ușor de condițiile impuse de oficialii de la Budapesta, care și-au deschis centre de „recrutare” în Transilvania.
În a doua jumătate a secolului al 19-lea, când Ardealul era sub administrarea Budapestei, mulți români, fie forțați de împrejurări, fie de bună voie și-au tradus numele în ungurește sau au acceptat o terminație, care să marcheze faptul că numele lor este maghiar. Urmașii acestora, dar nu numai, care nu știu o boabă ungurește, pot merge la Budapesta pentru a-și procura noi pașapoarte. Ei apar doar în statisticile care arată că populația Ungariei crește, dar nu sunt folositori ca masă de manevră pentru alegeri.
FIDESZ, Uniunea Civic Maghiară, partidul conservator care se află la guvernare în Ungaria de opt ani, speră pe de altă parte că cetățeniile acordate în România, Slovacia și Ucraina îl vor ajuta să-și păstreze majoritatea, după scrutinul care va avea loc duminică.
Peste 130.000 de maghiari din România s-au înregistrat să voteze prin corespondență la alegerile de la sfârșitul acestei săptămâni. Înregistrările s-au putut face până pe 22 martie, iar corespondența urmează să fie primită până pe 6 aprilie. În România trăiesc un milion și jumătate de etnici maghiari, adică aproape 7 la sută din populația țării. Aproape un sfert dintre aceștia, mai exact 400.000, au primit deja cetățenia ungară, dar mai sunt mulți în așteptare.
Creșterea numărului de cetățeni ungari din România și a celor români din Republica Moldova face ca politica electorală să se internaționalizeze, dar în același timp va permite în timp Budapestei să intervină cu naturalețe în problemele interne ale Bucureștiului și României să intre în chestiunile intime ale Chișinăului.
Cu cât numărul de cetățenii va crește, cu atât va crește legitimitatea Budapestei de a se implica în Transilvania și a României în Republica Moldova. Riscul viitor al permutărilor de acest fel este deocamdată impredictibil, dar ar putea să degenereze, dacă ar avea loc o radicalizare a partidelor aflate la guvernare în cele două state membre ale Uniunii Europene.
