„Copiii cu autism sunt ca orice alți copii”

Astăzi este marcată Ziua internaţională de Conștientizare a Autismului. Specialiştii spun că oficial, în Republica Moldova sunt 180 de copii diagnosticați cu autism, dar în realitate numărul lor ar fi mult mai mare, întrucât nu se duce o evidentă a cazurilor. Mai multe organizații care apără drepturile copiilor cu nevoi speciale şi părinți au participat azi la deschiderea unei expoziții de fotografii dedicată copiilor cu autism din Moldova intitulată „Autism: Vrem să facem cunoștință”.

Deşi autismul pare a fi o lume neștiută şi înțeleasă doar de cei care trăiesc în ea, iar medicii o numesc simplu, o tulburare a creierului care afectează abilitățile copilului de a comunica cu cei din jur, părinții spun că reușesc să-şi cunoască copii şi să perceapă emoțiile lor.
Aproape toţi copiii care au autism, fizic, nu sunt diferiți de ceilalţi. Ei pot fi triști, îngândurați sau veseli. Acesta a fost şi un mesaj al expoziției de fotografii, în preajma cărora s-au adunat mai mulţi părinți. Una din mame îmi spune că şi-a amintit de primele simptome ale bolii. Majoritatea copiilor diagnosticați cu autism reacționează într-un mod neobișnuit la sunete şi mirosuri, pot avea tulburări de limbaj, repetă cuvinte anume sau nu vorbesc deloc şi evită contactul vizual.

Olga Moseţ spune că perioada de adaptare cu boala a fost una dificilă, dar cu toate acestea a reuşit să-şi ducă copilul la școală şi nu se sfiește să-i arate lumea pe care Sergiu o vede pur şi simplu în alte culori:

„Dacă unii părinți spun că nici nu au observat când le-au crescut copiii, eu nu pot zice aşa. E greu să spun că timpul zboară, mereu apar greutăți legate de comportament, starea de sănătate. Învățăm, citim literatură specială, vin specialişti, mergem la școală. Eu am decis că nu am de ce să ascund acest lucru, nu are de ce să îmi fie ruşine şi încerc să îl integrez în viața socială, îl iau cu mine peste tot.”

Cu toate că autismul este o boală care se consideră că nu se vindecă, copiii pot învăța să se adapteze condițiilor lor de viață, să-şi dezvolte abilități de înțelegere şi comunicare iar această sarcină le revine exclusiv părinților, spune Veronica Fală, psiholog şi terapeut comportamental la organizația ,,Înțelegem autismul”. Specialista susţine că recuperarea copiilor cere o intervenție timpurie:
„Cu cât mai devreme se intervine, cu atât este mai bine, pentru că atunci există șanse de reabilitare şi integrare socială, copilul are toate șansele să aibă un viitor frumos. Noi avem copii cu care am început să lucrăm la un an şi opt luni, ceea ce este foarte minunat pentru că acum copilul umblă la grădiniță. Sunt copii care învață a vorbi. Din păcate nu toţi achiziționează limbajul, dar noi învățăm alt limbaj, alternativ, de exemplu, limbajul gesturilor sau limbajul surdo-muţilor, sau învățăm să comunice prin cartele şi prin aceste cartele el arată ce doreşte şi ce nu.”

Din 2012, testarea copiilor până la doi ani a devenit o sarcină obligatorie a medicilor de familie. Deocamdată, aceştia nu prescriu şi tratament copiilor bolnavi iată de ce părinții, care îşi permit financiar, apelează la consultațiile specialiștilor din centre specializate.

Tot la expoziție l-am cunosc pe Mihai, un băiat de aproape patru ani care este şi unul din eroii din fotografii. Tatăl lui, Ion Chirilă, îmi spune că au conștientizat cu greu boala copilului, întrucât băiatul nu pare diferit de semenii lui. Problema cu care s-au ciocnit ei sunt serviciile de reabilitare costisitoare şi lipsa unor specialişti care să ghideze părinții:
„Cu toate că ştim de acum al doilea an că suntem autiști, oricum este ceva nou şi nu suntem încă deprinși cu asta. Pentru noi această zi înseamnă că lumea care nu știe ce înseamnă autismul are posibilitate de a afla, că sunt copii destui de buni, sunt copii simpli, ca şi orice alt copil.”
Europa Liberă: Cum apreciați dumneavoastră ceea ce se întâmplă la nivel de diagnosticare, medicină, tratament, în Republica Moldova?

„E la un nivel foarte scăzut. Noi la moment discutăm cu persoane din Israel, din America, pentru că nouă toţi ne spun că asta nu este o boală, că copilul este alintat şi părinții nu acordă destul timp copilului. Centre sunt, dar din păcate foarte scumpe, de la 150 de euro în sus.”

Reprezentanți ai organizațiilor care îndeamnă societatea să-i cunoască pe copiii autiști şi să evite stigmatizarea, spun că în ultimii ani lucrurile se schimbă spre bine la nivel de percepție şi atitudine socială. Totuşi, regretul lor este că sunt prea puţini specialişti care le-ar favoriza copiilor întâlnirea cu grădinița şi școala, iar cei care cresc în familii nevoiașe, în general nu au șansa de avea un tratament de recuperare.