Câţi cetăţeni ai Republicii Moldova deţin şi o a doua cetăţenie, eventual a treia, a patra cetăţenie şi ce îi motivează să aiba un paşaport în plus? Folclorul politic a atestat date contradictorii şi chiar fanteziste, astfel încat adunate împreună, ar depaşi numărul de locuitori ai Republicii Moldova.
Datele cu care operează autorităţile de la Chişinău arată că în capul listei ţărilor preferate de cetăţenii moldoveni pentru o a doua cetăţenie este România, urmata de Federaţia Rusă, Bulgaria şi Israelul.
Un studiu publicat de Fundaţia Soros România în 2011 arăta că peste 220 de mii de persoane din Republica Moldova au redobândit cetăţenia română din 1991 până în 2011, între timp cota fiind depaşită cu înca câteva sute de mii de persoane care au profitat de un regimul mai facil de procesare a dosarelor. Potrivit cercetării, în pofida modificarilor procedurale operate în anul 2009, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie cu greu acoperea numărul mare de solicitanţi, între 300 şi 500 pe zi, iar procesarea dosarelor dura între zece şi 14 luni, în locul celor cinci prevăzute de lege.
„Din anii şcolii, atunci când studiam diferite perioade ale istoriei românielor vedeam că, de fapt, la un moment dat s-a făcut o nedreptate, după părerea mea. Atunci când s-a invit prima posibilitate, când au început a fi primite dosarele pentru redobândirea cetăţeniei mi-am dorit să o recapăt şi eu. Am făcut-o şi eu, şi fratele meu, pentru că împărtăşim aceleaşi idealuri.”
Nu toţi însă împărtăşesc consideraţiunile idealiste asemeni inginerului din Chişinău. Odată cu aderarea României şi Bulgariei la comunitatea statelor europene, paşaportul acestor ţări a fost perceput alteori drept „un bilet pentru muncă legală şi călătorii nestingherite în Europa”, crede
„Motivaţia are două aspecte: una pur materială, ţine de faptul că oamenii se pot angaja liber şi pot să se angajeze liber în alte ţări. Spre exemplu, cei cu paşaport românesc sau bulgăresc în Europa. Tot aşa este chestia cu Rusia şi Ucraina. Ei, aici mai apare şi un aspect ideologic. Pentru Vest, oamenii sunt pur pragmatici materialişti, în Est mai apare chestia legată de ideologie şi de orientare geopolitică, care tot are un anumit rol.”
La începutul acestui an, Ziarul Naţional scria că preşedintele Adunării Parlamentare din Gagauz-Yeri, Dmitri Constantinov, ar deţine şi cetăţenia Bulgariei, iar deputatul comunist din Găgăuzia, Roman Tiutin, a confirmat chiar că este cetăţean al României. Presa a mai scris că paşaport românesc ar avea deputaţii PCRM Artur Reşetnicov şi Eduard Muşuc, informaţie negată de cei doi.
La modul ideal, spune sociologul Ion Jigău, la baza dorinţei de a redobândi cetăţenia altui stat, ar trebui să primeze motivele de ordin spiritual:
„În primul rând, ar ceva legat de suflet, de aderenţă, de simpatie, uneori de restabilire a dreptăţii istorice etc. Dar anume faptul că moldovenii nu au aici loc de lucru îi face să caute ieşire din situaţie şi atunci paşaportul românesc şi cel bulgăresc este un colac de salvare.”
Sociologul nu exclude că după ce Uniunea Europeană a liberalizat regimul de vize cu Republica Moldova, iar Federaţia Rusă a înăsprit regulile de şedere pe teritoriul său pentru migranţi, cetăţenii moldoveni ar putea căuta să-şi perfecteze paşapoarte ruseşti. Mai ales că Federaţia Rusă a purces la simplificarea procedurilor pentru obţinerea cetăţeniei pentru cei ce vor să se mute cu totul în Rusia.
