Despre cum ar trebui sărbătorită anul acesta ziua de 9 mai, care este tradițional și Ziua Europei și Ziua Victoriei, Diana Răileanu a discutat cu sociologul Petru Negură.
De asemenea, există un segment al populației care crede că 9 mai ar putea simboliza nu doar victoria asupra fascismului, ci și un fel de sărbătorire simbolică a ocupației spațiului acesta de către Rusia și bănuiesc că acum, în contextul cu criza ucraineană, tocmai această semnificație ar putea deranja mai mult, acest segment al populației din Republica Moldova.
Ce aș sugera eu în aceste condiții este ca, în măsură posibilităților, administrația locală, publică, națională, să cadreze în așa fel evenimentul încât să nu permită segmentelor radicale să încerce să interpreteze și să pună stăpânire pe spațiul public pentru a impune o semnificație monopolistă asupra acestui eveniment.”
Europa Liberă: Aceste două evenimente se pot îmbina astfel încât să fie împăcată toată lumea? Mă refer la cercurile politice, ideologice, sociale?
Petru Negură: „Eu cred că la origine am putea spune că evenimentele acestea nu sunt deloc incompatibile, dimpotrivă, și că ele ar putea fi canalizate și interpretate în așa fel încât să fie convergente, nu opuse și antagonice. Da, pentru că victoria asupra fascismului este o victorie a istoriei europene și nu este doar o victorie a Rusiei, a Uniunii Sovietice, asupra dușmanului nazist. Deci, prin urmare, ar putea să se pună în scenă un eveniment public, care să simbolizeze o victorie a Europei, inclusiv și cu latura aceasta asupra totalitarismului, în speță, asupra nazismului german.”
Europa Liberă: Dle Negură, an de an observăm un fel de luptă, dacă putem spune așa, a simbolurilor, pe de o parte „Gheorghevskaia lenta”, pe de altă parte tricolorul. Înainte de a vă întreba ce simbol ar putea uni societatea moldovenească, vreau să vă întreb care este, de fapt, menirea simbolurilor?
Petru Negură: „Menirea simbolurilor este una de apartenență la un anumit grup și, totodată, o apartenență care are o semnificație dinamică în sensul că arată că aparții de un anumit grup și că reprezinți o anumită putere în societate, deci există un anumit antagonism latent în momentul afișării anumitor simboluri care, cu atât mai mult, uneori nu sunt inocente în sensul că există o anumită reflexivitate, există o anumită conștiință a faptului că aparții de un anumit segment, care ar putea să fie puțin controversat într-un anumit context.
De exemplu, dacă afișezi „gheorghevskaia lenta” vrei să spui că tu ții de comunitatea care consideră că aici a avut loc victoria asupra fascismului și, implicit, izgonirea dușmanului român din acest teritoriu, lucru care nu este deloc univoc în societatea noastră.
Cu a doua parte a întrebării, care ar fi simbolurile care ar putea uni societatea noastră, cred că nu de la simboluri ar trebui să pornim, ci de la un concept de comunitate, pentru că în Republica Moldova nu există o comunitate, deocamdată. Există segmente răzlețe,
Nu există o solidaritate în societatea nostră, ea ar trebui construită și apoi, eventual, conceperea unor simboluri care să semnifice această solidaritate...
Europa Liberă: Dar, din punctul Dvs de vedere, în ce măsură anumite declarații politice toarnă „gaz pe foc” când e vorba de răzlețirea societății?
Petru Negură: „Declarații de felul celor care ar apăra doar un anumit segment din societatea noastră, care ar apăra drepturile considerate primordiale ale unui grup din societate, în detrimentul celuilalt. Chiar dacă unii politicieni se revendică de la drepturile unui grup, fie el și majoritar, este important să nu uităm și de celelalte și cum să facem în așa fel încât aceste grupuri minoritare să nu se simtă excluse din schema de societate, comunitate sau națiune pe care o propun unii politicieni.
La ce ar putea duce o societate răzlețită? Putem să ne uităm la vecinii noștri din Ucraina, cu atât mai mult când avem alături o țară atât de puternică cum este Rusia și cu tendințe expansioniste evidente, cred că este foarte importantă construirea unei comunități pe criterii civice și nu etno-naționale.
