Adoptate cu o largă majoritate (doar 22 de voturi împotrivă din totalul de 188) sancțiunile impuse de joi Rusiei de către Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei suspendă, printre altele, și dreptul deputaților ruși de a face parte din misiunile de monitorizare a alegerilor. Inclusiv la cele ce se vor desfășura in Ucraina, pe 25 mai. Detalii despre însemnătatea rezoluției și despre situația din Ucraina si Crimeea, în interviul realizat de Iolanda Badiliță cu deputata estoniană Mailis Reps, co-raportor APCE în raport cu Ucraina.
Europa Liberă: Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a votat ieri mai multe sanctiuni impotriva Rusiei, inclusiv suspendarea dreptului de vot. Explicati-ne, va rog, ce inseamna, in termeni practici, aceste sanctiuni si cum vor afecta ele delegatia Rusiei la APCE ?
Mailis Reps: „Diferenta dintre anularea acreditarii si suspendarea dreptului de vot, cele doua optiuni pe care le-a avut Adunarea Parlamentara, ca raspuns la anexarea Crimeii de catre Rusia, este ca in primul caz Rusia ar fi fost eliminata din toate organismele CoE, inclusiv din Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Comitetul de Ministri. Foarte multi au simtit ca este foarte nedrept pentru populatia rusa, ca printr-o astfel de decizie sa le fie luat dreptul rusilor de rand de a se adresa CEDO, mai ales pentrui ca, daca ne uitam la statisticile Curtii, plangerile care vin din Rusia sunt foarte numeroase. Iata de ce s-a preferat aceasta varianta. Insa avand in vedere ca opinia majoritara a fost ca Rusia trebuie pedepsita pentru actiunile sale din Ucraina, sanctiunile au fost inmultite. Pe langa suspendarea dreptului la vot in plen, Rusia nu are acum dreptul sa fie reprezentata in Biroul APCE, in Comitetul Permanent, Comitetul presedintilor si, foarte important, nu mai are dreptul sa trimita observatori la alegeri. De asemenea, dl Pușcov, care este seful delegatiei Federatiei Ruse la APCE, nu mai poate fi ceea ce pana azi a fost, si anume seful Grupului politic, membru al Comitetului presedintilor si vicepresedinte al APCE.”
Europa Liberă: Dar toate astea s-ar putea spune ca il afecteaza personal pe dl Pușcov, dar nu delegatia Federatiei Ruse in ansamblu.
Mailis Reps: „Simbolic este un pas foarte important. Este prima data in istoria APCE cand un vicepresedinte al Adunarii care este si presedinte al Grupului Politic trebuie sa demisioneze in urma unui vot al plenului.”
Europa Liberă: Sunteti din Estonia si am observat ca multi dintre deputatii care reprezinta foste republici sovietice au considerat motiunea prea blanda. Si Dvs ?
Mailis Reps: „In timpul dezbaterii au fost deputati care au fost de parere ca acreditarea Rusiei ar trebui anulata, altii care se tem ca in ianuarie 2015 nimic nu se va intampla, ca lumea va uita de Crimeea. Exista doua „ aliante„, daca vreti. Una care se raliaza Georgiei, si care trage concluzii din experienta Georgiei intr-un conflict similar, respectiv, ca dupa 5-6 ani de la evenimentele din Osetia de Sud si Abhazia, nimeni nu mai vorbeste despre asta, chiar daca rezolutia din 2008 cu privire la acest conflict cerea Rusiei anumite lucruri, si nimic nu s-a intamplat. Pur si simplu acest eveniment a fost uitat. De aceea o parte a membrilor Adunarii a fost de parere ca de acesta data Rusia trebuie exclusa din APCE. Personal, cred ca sanctiunile adoptate ieri au fost in regula, ca majoritatea voturilor a aratat ca dreptul de vot trebuie suspendat in cazul Rusiei si ca s-a cazut chiar de acord asupra unor sanctiuni suplimentare. Vedem foart rar aici o astfel de unanimitate.”
Europa Liberă: Si daca pana in ianuarie 2015 chestiunea „Crimeea” va fi uitata ?
Mailis Reps: „Se intampla in politica. Lumea isi vede de viata in continuare, dar sa nu uitam ca nu depinde doar de APCE sau CoE. Ramane de vazut ce va face UE, ce sanctiuni vor fi aplicate, tintite sau nu. Ramane de vazut ce va face Rusia, caci din ce inteleg intre 20 000 si 50 000 de militari au trecut granita dintre Rusia si Ucraina la Lugansk, Donețk si Harkiv. Trebuie sa vedem daca Rusia va mai interveni in criza ucrainiana.”
Europa Liberă: In Estonia, tara Dvs., traieste o numeroasa minoritate de etnie rusa- un sfert din populatia Estoniei, din ce mi-ati spus inainte de interviu. Au dezghetat evenimentele din Ucraina sentimentele secesioniste si in Estonia? Cum au reactionat etnicii rusi din Estonia ?
Mailis Reps: „In Estonia exista doua opinii despre ce se intampla in Ucraina. Pe de o parte lumea este de parere ca ce se intampla in Ucraina este inacceptabil. Nu este acceptabil ca o tara sa anexeze pur si simplu o parte a teritoriului altei tari, sa il uneasca cu Rusia si sa spuna «„ Ok, acum, aceasta este Rusia„. In ultimii 100 de ani de istorie asa ceva nu s-a intamplat. Exista o stare de consternare in Estonia pentru faptul ca aceste actiuni sunt intreprinse (n.a. legalizarea acestor actiuni) de Parlamentul Rusiei. Aceasta este opinia preponderenta in Estonia. Si nu conteaza ca sunt estonieni sau rusi, nimeni nu accepta anexarea Crimeii. Cat priveste miscarea separatista, nu este vizibila. Media ruseasca incearca sa arate ca exista ceva probleme, insa in general populatia din Estonia este daca nu speriata cel putin ingrijorata, chiar daca vorbitorii de rusa nu percep Rusia ca pe un dusman, ci ca pe un partener.”
Europa Liberă: Dl Schennach, raportorul motiunii adoptate de APCE ieri, a pledat pentru aceasta abordare moderata in scopul, a spus el, pastrarii dialogului cu Rusia. Insa delegatia rusa a boicotat dezbaterile si votul si nu pare sa doreasca vreun fel de dialog. Chiar credeti ca Rusia este pregatita de dialog cu Europa, cu Ucraina?
Mailis Reps: „Asta ramane sa vedem. Cat priveste Ucraina, eu vad ca face eforturi sa aduca parteneri seriosi la masa discutiilor, exista discutii la nivel de experti, exista grupuri de discutii doar pentru Rusia, UE sau SUA. Trebuie sa pastram dialogul caci daca o tara atat de mare ca Ucraina intra intr-un conflict armat, razboi- civil sau nu, acest lucru va influenta intreaga Europa.”
Europa Liberă: Va retroceda Rusia Crimeea Ucrainei pana in ianuarie 2015?
Mailis Reps: „Daca ne uitam in urma, in istorie, intelegem ca niciodata nu s-a intamplat asa ceva. Pe de alta parte, felul cum a fost anexata Crimeea este iar unic in ultimii 50 de ani, cel putin. Asa incat, noi incercam sa discutam aici noii pasi, pentru ca avem alegerile care vor veni in Ucraina. Or exista un interes clar pentru destabilizarea situatiei astfel incat alegerile sa nu aiba loc. Asa incat, chiar daca acum suntem mai degraba pesimisti cu privire la viitorul Crimeii, miza este mai mare pentru Ucraina in general. Insa sa spunem clar: Crimeea nu este un caz inchis. Sunt o multime de detalii practice, cum pot locui oamenii acolo, ce se intampla cu dreptul de proprietate, care este viitorul tatarilor, care este viitorul si statutul ucraineilor de acolo, infrastructura, electricitatea, gazul, apa, toate sunt furnizate de Ucraina, care subventioneaza la o scara uriasa Crimeea, pentru ca aceasta peninsula nu era chiar bogata. Pretul la apa, gaz si alte utilitati este subventionat de statul ucrainian. Ca urmare exista o multime de intrebari la care nu s-a raspuns inca. Inclusiv rezervele oamenilor, ce au ei in banci. Acest val de suport popular se va intoarce impotriva rusilor cand oamenii se vor confrunta cu aceste chestiuni personale. Oamenii vor dori raspunsuri la aceste probleme. Mai exista si chestiunea compensarilor solicitate de Ucraina. Daca rusii nationalizeaza industria sau alte obiective din Crimeea care apartin Ucrainei de drept, cine va plati aceste compensatii si la ce nivel ? Crimeea este acum ocupata si controlata militar de Rusia. Dar in clipa in care trupele speciale rusesti vor parasi Crimeea Rusia vom vedea ce se intampla. Rusia crede ca a achizitionat ceva valoros, dar trebuie sa rezolve toate acestea, de vreme ce Crimeea e pamant rusesc acum.”
