Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Evgheni Şevciuk a făcut bilanţul celui de al treilea an al aflării sale în fruntea administraţiei regiunii. Şi a cerut din nou Moldovei să recunoască independenţa Transnistriei.
Ce părere au şi ce aşteaptă de la administraţia lui Evgheni Şevciuk locuitorii din stânga Nistrului?
„La noi totul e în regulă, cel puţin nu e debandadă. Totul e în regulă în afară de dubla impozitare.”
„Vom avea stabilitate, atunci când tinerii vor munci acasă, nu peste hotare.”
Chişinăul promite mai multă susținere pentru localităţile din Zona de Securitate.
Şi… cât sprijin există în Ucraina pentru ideea federalizării?
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Parlamentarii de la Chişinău au aprobat în a doua lectură anularea accizelor la import pentru companiile din stânga Nistrului, pe care tot ei le-au adoptat la sfârşitul anului trecut. Votul Parlamentului vine la câteva zile după refuzul autorităților transnistrene de a participa la negocierile în format „5+2” care urmau să aibă loc joi și vineri la Viena, pe motiv că Chișinăul nu și-a îndeplinit la timp promisiunea de a anula accizele.
Într-un discurs anual de bilanț, liderul regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk, a repetat că idealul său este „o Transnistrie independentă împreună cu Rusia”. Șevciuk a mai spus că politicienii de la Chișinău ar trebui să-și dea seama că pentru regiunea transnistreană „a venit vremea deciziilor” și să treacă la discutarea viitorului statut al regiunii.
Comisia Europeană a cerut Rusiei să-și respecte contractele pentru gaze, după ce președintele Vladimir Putin a avertizat că livrările spre Europa ar fi în pericol dacă Ucraina nu-și plătește datoriile. Kievul a spus că nu poate plăti prețul dublu cerut de Rusia și că va căuta să cumpere gaze din vestul Europei. La Chișinău, vicepremierul Valeriu Lazăr a spus că speră ca livrările de gaze rusești prin Ucraina să nu se întrerupă, dar că dacă se va întâmpla acest lucru, Moldova are posibilități de a se aproviziona din alte surse și va fi ajutată de europeni.
John McCain pe Maidanul de la Kiev
Surse de încredere de la Ministerul de Externe al Moldovei au declarat Europei Libere că senatorul din Statele Unite, fostul candidat prezidențial republican John McCain, este așteptat la Chișinău la 17 aprilie. Vizita va avea loc pe fondul îngrijorărilor exprimate de conducerea Statelor Unite față de evenimentele din Ucraina și de posibilul lor impact asupra situației din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. John McCain a vizitat Maidanul de la Kiev în decembrie anul trecut, iar mai recent a sugerat ca Statele Unite, ca răspuns la acțiunile Rusiei față de Ucraina, să-și mărească influența militară în estul Europei, inclusiv sprjinind primirea de noi membri din regiune în NATO.Președintele Cehiei, Miloš Zeman, a spus la Praga că Rusia trebuie „speriată” de Occident înainte de a ocupa alte teritorii, de pildă regiunea transnistreană și Moldova, informează agenția CTK. Zeman a spus că el nu crede în eficiența sancțiunilor economice împotriva Rusiei, dar ar dori din partea Uniunii Europene și NATO „o reacție tranșantă, chiar o acțiune preventivă” față de Rusia. Zeman a făcut această remarcă într-un discurs citit și nu a dat detalii. El a mai spus că „Crimeea este pierdută”, dar a adăugat că Occidentul trebuie să descurajeze Rusia de la eventuala continuare a anexărilor prin ocuparea estului Ucrainei, a Transnistriei și poate chiar a întregii Moldove.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia nu vrea să ocupe alte teritorii ucrainene şi a negat că ar fi aglomerat trupe la granițele de est ale Ucrainei. Lavrov a mai spus că Rusia este gata de negocieri cu Statele Unite, Uniunea Europeană și Ucraina, şi că aceste negocieri trebuie să vizeze între altele garanții juridice ale neutralității Ucrainei și chestiunea datoriei ucrainene pentru gazele rusești. El a repetat că Rusia dorește modificări majore în Constituția Ucrainei, care ar transforma-o într-o federație cu drepturi mari pentru regiunile estice, preponderent rusofone. Anterior, Moscova a avertizat Kievul că orice folosire a forței în estul Ucrainei, unde protestatarii au ocupat clădiri administrative în trei orașe, ar putea târî țara în război civil.
Ministerul Transporturilor de la Chişinău a avertizat că circulația trenurilor de pasageri între Moldova și Rusia s-ar putea întrerupe din cauza problemelor provocate căilor ferate ucrainene de anexarea de către Rusia a Crimeii. Vineri, la o ședință cu oficiali feroviari, ministrul transporturilor Vasile Botnari a spus că la cererea părții ucrainene în Moldova se mai vând bilete pentru trenuri programate cel mai târziu în 26 mai. Directorul interimar CFM, Sergiu Tomșa, a spus că evenimentele din Crimeea complică munca ucrainenilor de a alcăui noul mers al trenurilor de vară, dar că speră ca problema să fie rezolvată curând, astfel ca nici călătorii moldoveni să nu sufere. Prin Ucraina trec în prezent trei curse de tren zilnice ale Căilor Ferate ale Moldovei pe destinaţia Chişinău-Moscova, o cursă formată de Căile Ferate ale Rusiei pe destinaţia Moscova-Chişinău şi o cursă zilnică Chişinău-Sankt-Petersburg.
***
Europa Liberă: Şeful administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk şi-a rostit pe 7 aprilie discursul său anual către locuitorii regiunii. El a spus că bilanţul economic al anului 2013 este în multe privinţe pozitiv, că economia a crescut cu peste 2 la sută, că investiţiile au crescut şi ele, că moneda a rămas stabilă şi că s-au colectat de 1,5 ori mai multe impozite faţă de anul precedent şi de aproape 5 ori mai multe impozite faţă de anul 2011. Cu sprijinul Rusiei, investiţiile în infrastructura educației s-au mărit de 2,6 ori, iar în cea a sănătății de peste 3 ori.
În creştere a fost industria uşoară şi cea agro-alimentară. Însă marile întreprinderi au continuat să fie în pierdere, chiar dacă sunt subvenționate cu zeci şi sute de milioane de dolari pentru resursele energetice.
Însă căderea producţiei industriale şi a exporturilor, cu circa 10 la sută fiecare, a fost cauzată nu numai de conjunctura nefericită de pe piețele externe, dar şi de ceea ce Tiraspolul numeşte constant, din 2006 încoace, drept blocadă economică. Şevciuk a explicat de ce administraţia transnistreană refuză să accepte ceea ce Chişinăul consideră a fi integrarea economică a celor două maluri ale Nistrului şi a cerut Moldovei şi Ucrainei să renunţe la, citez, „regimul de sancțiuni” şi la „politica confruntării”.
Evgheni Şevciuk şi-a încheiat discursul cerând Moldovei să recunoască independenţa Transnistriei. La baza acestui „divorț civilizat”, cum l-a numit, ar trebui să stea, în opinia sa, referendumul din 2006 la care transnistrenii au optat pentru independenţă şi apropiere de Rusia. Şevciuk consideră că după anexarea regiunii ucrainene Crimeea de către Rusia, acum ar fi momentul potrivit şi pentru rezolvarea conflictului transnistrean.
Europa Liberă a stat de vorbă cu locuitori din Tiraspol şi Bender, întrebându-i ce cred despre discursul şefului administraţiei, despre rezultatele celui de al treilea an al mandatului său şi despre așteptările pe care le au?
La Tiraspol
„În discursul de anul acesta s-a pus accent pe politica externă. Respectiv, putem înțelege că factorii externi sunt mai importanți pentru conducerea republicii noastre. Despre aspectele sociale s-a vorbit puţin.”„N-am auzit nimic nou şi nimic interesant. La noi totul e în regulă, cel puţin nu e debandadă. Totul e în regulă în afară de dubla impozitare, pentru că plătim vama şi în Moldova. La noi cum e: statul vinde şi tot vinde ceva, oamenii mai lucrează în sfera serviciilor, iar producția e la pământ. Uzinele staționează, deşi le-au vândut la un preţ de nimic şi au promis să relanseze producția. De exemplu, fabrica de alimente pentru copii din Parcani – pur şi simplu s-a dus pe bucăți. Toate rezervoarele erau smălțuite, puteau fi folosite încă zeci de ani, dar au fost tăiate în bucăţi şi duse la fier vechi. Da, fabrica lucrează, produce niște conserve, dar la Parcani era şi o linie pentru struguri, şi o linie pentru tomate – toate au fost distruse şi vândute.”
„Cum să mai aibă timp şi de altceva, administraţia, dacă avem aşa o situaţie cu Ucraina şi Moldova. Eu, spre exemplu, lucrez la fabrica „Odema”, care-şi exportă producţia prin Moldova şi din această cauză cheltuielile respective sunt de două, trei ori mai mari. Prin Ucraina nici nu ştiu cât ar fi costat… Două, trei săptămâni nu am activat, acum am început să lucrăm, câte puţin, dar mai mult producem pentru piaţa internă. Ar fi fost ideal să intrăm în Uniunea Vamală sau, desigur, să aderăm la Rusia. Numai nu ştiu dacă aşa ceva este posibil, pentru că din ambele părţi avem granițe cu Moldova şi Ucraina. În 2006 am avut referendum la care 97 la sută au votat pentru. Să sperăm.”
„Guvernul trebuie să acorde mai multă atenţie tinerilor, copiilor, să avem liniște, stabilitate. Dar stabilitate va fi numai atunci când tinerii vor lucra aici, şi nu vor pleca nu se ştie unde. Numai atunci vom avea stabilitate.”
„Vă spun aşa cum este. O grupare criminală a înlocuit o altă grupare criminală. Despre ce mai putem vorbi? Peştele de la cap se strică, iar la noi a ajuns deja la coadă. Asta spune foarte multe. E nevoie să schimbăm ceva. Să încercăm să facem ceva. Pentru a schimba ceva, fiecare trebuie măcar să încerce să facă ceva. Atunci va fi ordine, cel puţin o să apară respectul faţă de celălalt. Şi trebuie să începi să te respecți pe tine. Când oamenii se vor respecta pe ei înşişi, atunci îi vor respecta şi pe alţii. Când îi vor respecta pe cei din jurul lor, atunci vor avea şi o altă poziţie.”
Europa Liberă: Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
***
Europa Liberă: În discursul său anual de bilanț, şeful administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk a insistat de câteva ori că între cele două maluri ale Nistrului ar trebui să aibă loc un „divorţ civilizat”. El a repetat că visul său este „o Transnistrie independentă, împreună cu Rusia”. Am încercat să aflăm ce este un „divorţ civilizat” în concepția Tiraspolului, dar şi ce divorţ ar putea fi acceptabil în contextul regional actual, discutând cu fostul responsabil de relaţiile externe ale regiunii transnistrene, Vladimir Iastrebceak:
Vladimir Iastrebceak
: „Din câte înțeleg şi aşa cum l-am auzit pe Evgheni Vasilievici, el a avut în vedere recunoaşterea independenţei Transnistriei de către Moldova. De fapt, el s-a adresat la modul direct politicienilor moldoveni să ia această decizie responsabilă de recunoaștere a independenţei Transnistriei şi să o accepte ca pe o realitate care există de facto. Asta cred că s-a avut în vedere şi acesta a fost mesajul adresat nu numai poporului nostru, conducerii Transnistriei, dar şi tuturor celor care îl ascultau cu interes.În cazul nostru, cred că modelul cel mai eficient este acceptarea realităților existente. Timp de 24 de ani, Chişinăul a respins o asemenea soluţie, iar partea transnistreană s-a convins tot mai tare că independenţa este singura modalitate de a ne apăra interesele. De aceea, cred că în actuala situaţie trebuie să urmăm dictonul „niciodată nu zi niciodată” şi să analizăm toate variantele, inclusiv independenţa.
Ca să examinăm varianta federalizării, pentru asta trebuie să înțelegem ce planuri au colegii şi partenerii noştri moldoveni. Cât de pregătit este Chişinăul de organizarea unui referendum pentru acceptarea unui model de stat federativ. Pentru că este evident că nici în Moldova, nici în Transnistria nu se va putea schimba structura statală fără un referendum. Aşa că modelul federativ ridică mai multe semne de întrebare. Din câte ştiu, din forțele politice importante în Moldova, numai partidul socialiştilor al lui Igor Dodon pledează pentru federalizare. Restul nu sprijină, eufemistic spus, o asemenea soluţie. Dar modelul unui „divorţ civilizat”, ca între Cehia şi Slovacia, despre care a vorbit Evgheni Şevciuk, propune anume recunoaşterea independenţei – au apărut doi noi subiecți ai dreptului internaţional care au devenit buni prieteni, fără să existe frați mai mari sau mai mici. Deci, modelul cehoslovac este una din posibilități, atunci când vorbesc despre independenţă şi posibilitatea legalizării acestui „divorţ civilizat”.”
Europa Liberă: Fostul şef al diplomaţiei transnistrene, expertul din Tiraspol, Vladimir Iastrebceak – opinie consemnată de colega mea Alla Ceapai.
La Chişinău, discursul lui Evgheni Şevciuk a trezit, cum era de așteptat, mai multe critici, chiar dacă propunerea „divorțului civilizat” nu este una nouă. Ceea ce au observat unele oficialități şi mai mulţi comentatori este momentul în care aceasta a răsunat. De ce tocmai acum? L-am întrebat şi noi pe politologul din Tiraspol, stabilit la Chişinău, Ernest Vardanean:
Ernest Vardanean
Ernest Vardanean: „Referitor la ultimele evenimente care au avut loc pe 7 aprilie la Tiraspol, am în vedere discursul dlui Şevciuk privind aşa numitul divorţ civilizat al Transnistriei şi Moldovei, pot să spun cu certitudine că este un scenariu bine chibzuit la Moscova. Pentru că, în aceeaşi zi, noi cu toţii am văzut ceea ce s-a întâmplat în estul Ucrainei, în regiunile Harkov, Doneţk şi Luhank, cum au fost preluate organele de putere de acolo, cum a fost declarată „Doneţkaia Respublika”, adică Republica Populară de la Doneţk. Deci, probabil că este prematur să spunem acum, să venim chiar cu concluzii la acest capitol, dar eu cred că aşa coincidențe chiar nu sunt coincidențe. Asemenea scenarii sunt puse în mișcare atunci când este vorba de începerea celui de al doilea stagiu de destrămare a Ucrainei. Şi, respectiv, dacă federalizarea Ucrainei eșuează, Rusia revine la pârghia militară. Pe moment, ştim că în regiunile de est ale Ucrainei continuă revolta, între forțele pro-ruse şi pro-ucrainene. În acelaşi timp, începe o revoltă, deocamdată la nivel politic, la Tiraspol, şi acest scenariu rămâne a fi continuat, iar pentru noi rămâne de văzut ce va fi mai departe.”Europa Liberă: Opinia politologului Ernest Vardanean.
***
Europa Liberă: În ce măsură sprijină ideea aderării la Rusia locuitorii din regiunile de est ale Ucrainei, care nu iau parte la acţiunile de protest? Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de Institutul de cercetări sociologice şi analize politice de la Doneţk arată că aproape 70 la sută din locuitorii regiunii îşi doresc să trăiască într-un stat unitar - Ucraina. Însă cam tot atâţia respondenți au spus că se tem de aşa numiții „banderovişi” naționaliști despre care se informează urmărind televizorul sau nemijlocit de la activiștii radicali pro-ruşi. Despre ultimele evolutii din Ucraina, Valentina Ursu a discutat cu Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială din Kiev.
Europa Liberă: Despre federalizare se discută în Ucraina? Cine sunt părtașii acestei idei? Cine sunt inamicii ei?
Leonid Litra
Leonid Litra: „Bineînțeles că se discută. Discuția, într-un format mai larg, a început odată cu propunerea lui Lavrov, dar ceea ce este important, în acest moment, vedem câteva aspecte: în primul rând, federalizarea este un subiect care este impus din afară, din partea Moscovei, bineînțeles. Din această cauză, sprijinul pentru federalizare este unul foarte scăzut, peste toată Ucraina ar fi cam maxim 20%, dacă e să luăm în ansamblu cei care ar sprijini o astfel de idee. Din această cauză acest scenariu de federalizare nu este popular în Ucraina pentru că el nu s-a născut aici, pe loc.Și aceasta este o problemă, mă rog, dacă facem linii paralele cu Republica Moldova, cred că avem aceeași situație: planul Kozak. Mai mult ca atât, mulți oameni nu înțeleg de ce a apărut această necesitate privind federalizarea. Nu putem explica deocamdată necesitatea federalizării.
Bineînțeles că sunt tot felul de modele de federalizare, unii spun că aceasta va proteja minoritatea rusă, alții spun că vom avea mai multe scenarii. Toate aceste lucruri se pot întâmpla și fără federalizare pentru că, de fapt, în realitate, dacă mergeți la Donețk sau în Odesa, toată lumea vorbește limba rusă și nimeni nu este împiedicat să facă acest lucru. Iar descentralizarea poate fi un substituent foarte bun pentru o justiție fiscală, aș spune eu, în ceea ce privește distribuirea banilor din bugetul central.”
Europa Liberă: Câtă dreptate au cei care spun că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, va merge până la capăt, să refacă imperiul, dacă ne referim la situația creată în Ucraina?
Leonid Litra: „Bineînțeles că intenția este aceasta, probabil, dincolo de acțiunile lui, dar, ca să faci acest lucru, trebuie să poți. Cred că există o problemă aici pentru că Rusia este bună la alergări de 100 de metri, la sprint, iar Uniunea Europeană și SUA sunt bune la alergat maratoane; pentru că Rusia are capacitatea de a lua decizii foarte rapid, fără consultări pentru că toate deciziile sunt concentrate, în principiu, în puterea unui om, Vladimir Putin.
În UE, în SUA totuși există un grad mai scăzut de rapiditate, dar deciziile sunt mult mai ferme și mult mai controlate. Până în acest moment, din toată criza din Ucraina, Rusia a ieșit cu mai multe avantaje, trebuie să recunoaștem acest lucru. Ea a reușit să destabilizeze situația în Ucraina, în estul Ucrainei, în sudul Ucrainei, dar ceea ce s-a planificat special eu înțeleg că a fost o anexare a estului Ucrainei.
Nu a avut loc pentru că totuși lumea nu sprijină acest lucru. Iar o federalizare forțată ar însemna, de fapt, un război de gherilă. Lumea de aici așa și îi spune: „Budet partizanskaya voina”. Chiar în regiunile de est, Donețk, Lugansk, Harkov, doar 18 la sută din populație văd un stat comun, ceea ce înseamnă foarte puţin. Din această cauză cred că Putin va avea mari dificultăţi.
Vestul a calculat pierderile economice ale Rusiei, în urma crizei din Ucraina, este vorba de 179 de miliarde de dolari, în trei luni ale acestui an. Cifrele, bineînţeles, se vor adânci, odată cu înăsprirea sancţiunilor, şi cred că prin ceea ce se întâmplă acum, scenariul anexării este unul posibil, dar improbabil, în acest moment. Deci posibilitatea acestui scenariu scade, pe zi ce trece, pentru că Rusia înţelege că şi-a asumat poate prea mult în raport cu Vestul şi în raport cu revizuirea normelor existente. Din această cauză, Rusia va fi, într-un fel, forţată să înceapă un dialog cu Vestul pe rezolvarea crizei ucrainene. Pentru că, până acum, ce am văzut este clar că fiecare rămâne cu poziţia lui și se despart cu ideea că deocamdată nu s-au înțeles între ei.”
Europa Liberă: Unii spun că Ucraina, autorităţile de la Kiev, trebuie să manifeste cât mai multă răbdare. Acum este important să reziste. Felul cum gestionează treburile interne noua putere de la Kiev este înţeles de către populaţie?
Leonid Litra: „Este înţeles, dar într-o măsură moderată totuşi. Eu cred că lumea şi-a dat seama că nu există miracole în ceea ce priveşte readucerea la o formă acceptabilă a Ucrainei, pentru că avem în continuare Maidanul, care încă există. Şi acesta este un indicator foarte clar al neîncrederii faţă de actuala putere.
Pe de altă parte, avem un guvern care este totuşi minoritar, nu este o majoritate parlamentară instituționalizată în Rada Supremă din Kiev. Există foarte multe constrângeri pentru acest proces de aşa-numită lustraţie, care au început ei să o facă și lupta contra corupției fiindcă, pentru a porni acest proces, la modul practic, este nevoie şi de acordul deputaţilor din fosta majoritate. Iar noi ne dăm seama că anume mulţi dintre ei sunt vizaţi în acest proces.
Din această cauză eu cred că Ucraina nu va putea face reforme rapide, din păcate. Iar ceea ce este important acum pentru Ucraina este, în primul rând, să asigure un scrutin electoral echitabil, imparţial pe 25 mai, la alegerile prezidenţiale, este să evite escaladarea situaţiei din estul Ucrainei şi aceste entități care fac dezordini în masă în estul Ucrainei şi sunt încercări şi în sud, cu ajutorul Rusiei, pentru că există deja probe care au fost prezentate că, într-adevăr, Rusia este inițiatoarea acestor tulburări sociale.
Ucraina are acum riscul să nu permită să aibă loc aceste referendumuri care se intenţionează a fi făcute. Şi aici, probabil, şi pentru Republica Moldova ar fi bine să urmărească îndeaproape cum are loc aici procesul, pentru că suntem şi noi în preajma anumitor probleme. Şi, bineînţeles, după cum am spus, să aibă loc alegeri într-o manieră care să nu fie puse sub semnul întrebării. Pentru că dacă, de exemplu, nu se va vota în trei regiuni, să admitem, din cauza proceselor, din cauza că nu va fi lucrul acesta posibil, vor fi considerate alegerile ca fiind legitime şi ca fiind o expresie cu adevărat a întregii ţări sau nu? Votul cetăţenilor din Crimeea iarăşi este o întrebare.”
Europa Liberă: Domnule Litra, până acum, Ucraina a pierdut teritoriu, păstrând vieţile omeneşti. Ar putea situaţia să se schimbe şi invers?
Leonid Litra: „Eu mă îndoiesc că s-ar putea să se schimbe şi invers. Ucraina nu prea are capacitate, chiar dacă este o ţară extrem de mare, nu prea are capacitatea şi nu cred că îşi doreşte un război, în situaţia în care se află. Cei care se află la guvernare în Ucraina au fost destul de înţelepţi în a evita orice provocări.
Pentru că, dacă facem o paralelă între 2008 şi 2014, atunci ne amintim că, în 2008, Georgia a răspuns la provocările Rusiei. Şi vă amintiţi că nu exista un consens asupra faptului că Rusia este un stat agresor. Se vorbeşte despre Georgia ca fiind iniţiatoarea acestui conflict. În cazul Ucrainei, anume din considerentul că s-a evitat utilizarea forţei, există un consens, la nivel internaţional, că Rusia se face responsabilă de ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Din această cauză, eu cred că beneficiile pe care le-a extras actuala putere din comportamentul ei îi încurajează să urmeze acelaşi scenariu pe viitor. În al doilea rând, capacitatea Rusiei de a interveni în Ucraina depinde foarte mult de sancţiune pe care le va impune Vestul. Bineînţeles că Rusia nu este o ţară care poate suferi imediat, în urma sancţiunilor Vestului, dar rezistenţa Rusiei poate fi erodată, dacă Vestul va avea un răspuns comun, puternic şi bine targetat, bine direcţionat.”
Europa Liberă: Expertul de la Kiev, Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială, într-un interviu cu Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Directorul singurei scoli ucrainene din oraşul Simferopol, din peninsula Crimeea anexată de Rusia, Natalia Rudenko, spune că este nevoită să-şi dea demisia. Ea afirmă că a decis să plece după ce asupra sa au exercitat presiuni membri ai aşa-numitelor detașamente de auto-apărare pro-ruseşti şi cinovnici din oraş. Reprezentanţii puterii locale spun însă că Rudenko şi-a dat demisia benevol. Ei mai afirmă că în noile condiţii politice, sistemul de învățământ în Crimeea va suferi schimbări şi numărul de clase cu predare în limba ucraineană va fi redus. Iată ce a spus Natalia Rudenko, într-un interviu pentru Radio Svoboda, realizat de colegul nostru, Andrei Şarîi.
Natalia Rudenko
Natalia Rudenko: La început au venit la mine câțiva părinți, oameni din detașamentele de autoapărare și mi-au reproșat că nu mă comport corect: că este deja cazul să se facă școală rusească, pentru că în Crimeea acum e o altă realitate. M-au întrebat de ce până acum nu s-au repartizat copiilor manuale rusești, de ce nu sunt drapele rusești în școală, de ce în clasele noastre sunt „altfel” de portrete? Iar apoi au venit reprezentanți ai puterii și mi-au spus că oricum voi fi concediată, ordinul este deja gata, trebuie doar să scriu cererea. Mi-au oferit doar posibilitatea de a alege formularea. Și m-am conformat.Europa Liberă: Veți contesta această decizie?
Natalia Rudenko: Când scriam cererea nu m-am gândit să o fac. Îmi este greu să-mi imaginez cum va arăta școala în noul format. Nu înțeleg de ce la Simferopol, unde sunt suficient de multe școli rusești, nu poate exista un singur gimnaziu ucrainean, care, de altfel, oferă studii de calitate și are o autoritate și un rating ridicat în oraș. Am pus bazele acestei școli în 1997 și la început condițiile erau îngrozitoare. Dar am depășit asta și în ultimii ani școala era suprasolicitată. Am construit o clădire nouă, extrem de atractivă. Iar acum a venit acest val de furie – tot ce este ucrainean trebuie anulat, interzis, schimbat… Cred că este inadmisibil să se procedeze astfel.
În Crimeea trebuie să existe neapărat una sau mai multe școli ucrainene. Școala noastră trebuie păstrată așa cum a fost. Și să nu uităm că atunci când în Crimeea era Ucraina, atunci se ținea cont de oameni. Numai în Sevastopol erau patru universități rusești, erau școli rusești care studiau după programele și manualele de la Moscova și chiar cu finanțare rusească. Și Ucraina își dădea consimțământul pentru asta. Aceste tradiții trebuie continuate, pentru că în Crimeea locuiesc multe națiuni.
Europa Liberă: Vă veți căuta un alt loc de muncă în Simferopol? Apropo, intenționați să cereți pașaport rusesc?
Natalia Rudenko: Planific să plec în Ucraina. Apropo, mulți dintre elevi pleacă – am avut 950 de elevi, acum au rămas 906. Mulți părinți protestează, scriu petiții și demersuri, chiar și în adresa ministerului educației de la Moscova. Toată lumea mi se plânge. Ca să înțelegeți – această școală a fost parțial echipată și întreținută chiar de către părinți, din fondul caritabil pe care l-au creat. În Simferopol pentru doritorii de a studia în limba rusă alegerea e foarte mare, pentru ucraineni a fost mereu mai greu. Trebuia să stai la rând câteva zile și nopți pentru a-ți înscrie copilul în școala ucraineană.
Europa Liberă: Cum vă explicați actuala atitudine a părților copiilor din instituția Dvs.? Mai întâi copiii au studiat în ucraineană, au fost înmatriculați în urma unui concurs mare, iar acum au decis, brusc, că le lipsesc manuale rusești?...
Natalia Rudenko: Nu este vorba despre toți părinții. Dar da, sunt și părinți care și-au adus copiii aici pentru că este o școală populară, pentru că avem o atmosferă pozitivă – avem piscină, două săli de sport, o clădire modernă, pe pereții din holuri avem tablouri ale pictorilor cunoscuți. Aceste lucruri atrag. Iar acum, când situația s-a schimbat, unii părinți au decis să lupte între acești pereți împotriva a ceea ce este ucrainean. Mai simplu le-ar fi să-și mute copii în alte școli – sunt unele chiar foarte bune, de exemplu cu predare în limba engleză. Dar acolo sunt clădiri vechi, acestea nu sunt la fel de atractive. Și iată că acești părinți au decis să lupte pentru dreptul de a studia în limba rusă anume în această școală.
Europa Liberă: A spus Natalia Rudenko, directoarea demisă a singurei școli ucrainene din Simferopol.
Europa Liberă: Școala-gimnaziu ucrainean din Simferopol, care este una foarte bine dotată, cu standarde înalte în educație, cu donații și sponsorizări venind nu doar din partea părinților, dar și din partea diasporei ucrainene din străinătate – se pare că era unul dintre simbolurile ucrainene în Crimeea. Iată de ce funcția de director al acestei școli în astfel de circumstanțe devine una cel puțin parțial ideologică. Și în orice caz, pare deja evident că manualele ucrainene nu vor mai fi folosite pentru predarea cursurilor de istorie și literatură. La întrebările lui Andrei Şarîi a răspuns șefa direcției educație a comitetului executiv orășenesc din Simferopol, Tatiana Suhina.
Tatiana Suhina: Rudenko a scris o cerere de concediere din proprie dorință, a fost eliberată din funcție cu accept reciproc. Nu a fost concediată de nimeni. Este o decizie benevolă. I-am mulțumit pentru activitate și am asigurat-o că gimnaziul va fi păstrat, aici vor veni să predea specialiști tineri. Dacă vor fi cereri din partea părinților care vor dori ca limba de predare să fie rusa, vom da curs acestor cereri. În ziua de azi limba rusă este solicitată și atunci, de ce nu – predarea se va face în rusă.
Europa Liberă: În Simferopol există o singură școală ucraineană – credeți că este suficient?
Tatiana Suhina: Mai avem și clase cu predare în limba ucraineană în școlile rusești. Dar numărul acestora, cel mai probabil, va scădea. Avem cereri din partea părinților care vor ca din 1 septembrie copiii să studieze în limba rusă.
Europa Liberă: a mai spus pentru Radio Svoboda șefa direcției educație a comitetului executiv orășenesc din Simferopol, Tatiana Suhina.
***
Europa Liberă: Revenim la evenimentele din Moldova. Tensiunile din satul Doroţcaia, de pe malul stâng al Nistrului s-au potolit, se pare, după ce, joia trecută, o delegație impunătoare de membri ai guvernului de la Chişinău a venit să discute la adunarea satului. Spiritele s-au încins după ce un grup de localnici a venit cu ideea ca satul să treacă în subordinea administraţiei de la Tiraspol, mai ales din rațiuni de ordin practic. Detalii despre efortul împăciuitor, de la Diana Răileanu. Relatează, Iulea Mihailova:
Motivele pentru care o parte din localnicii de la Doroţcaia îşi doresc trecerea sub jurisdicţia administraţiei regiunii transnistrene sunt: accesul liber la pământurile amplasate dincolo de şoseaua Dubăsari-Tiraspol, produse alimentare la preţ redus, pensii mai mari şi tarife mai mici la serviciile comunale.
Viceminiştrii care au mers la Doroţcaia le-au spus sătenilor prezenţi la adunare să nu se lase ademenţi de aceste pretinse avantaje, asigurându-i că vor avea parte de o atenţie sporită din partea Chişinăului.
O primă impresie a juristului Asociaţiei Promo-Lex, Alexandru Zubco, care a fost prezent la Doroţcaia, este că autorităţile de la Chişinău au reuşit să calmeze spiritele: „Cel puţin, reprezentanţii Guvernului au promis că vor acorda maximă atenţie şi maxim suport locuitorilor din întreaga Zonă de securitate, inclusiv localitatea Doroţcaia. Au promis că vor fi prezenţi mai mult în teritoriu şi să acorde suport social, alocaţii sociale, la diverse categorii de persoane, ca respectivii să nu tindă să alerge după pensia transnistreană.”
Alexandru Zubco spune că, la prima vedere, majoritatea localnicilor nu şi-ar dori trecerea sub jurisdicţia Tiraspolului. Spiritele ar fi incitate de reprezentantul administraţiei transnistrene din sat, Piotr Dobrinschi. Prezent la adunarea sătească, Dobrinschi s-a arătat nemulţumit de prestaţia viceminiştrilor de la Chişinău, dar mai ales că ar fi venit prea mulţi în localitate: „Astăzi trebuia să asiste trei reprezentanţi din partea guvernului moldovenesc şi trei reprezentanţi din partea Transnistriei, dar oastea care a venit astăzi a ocupat toată tribuna. Eu nu am avut acolo loc, eu nu am avut cuvânt să mă expun ce durere au sătenii din Doroţcaia. De ce au venit atâţia reprezentanţi din partea Moldovei? Unde au fost ei până în ziua de azi? La oameni, cum se spune, a ajuns cuţitul la os.”
Analistul Ion Tăbârţă de la Institutul „Politicon” din Chişinău e de părere că întrebarea: unde au fost până acum autorităţile este una întemeiată. Expertul speră că Chişinăul va învăţa din greşelile trecutului şi va trata cu mai multă atenţie problemele sătenilor din regiunea transnistreană: „Trebuie permanent să existe un dialog, nu neapărat dialoguri demonstrative pentru mass-media sau pentru opinia publică, vizite demonstrative a câte 20 de persoane. Autorităţile noastre trebuie, eficient, prin toate mijloacele, - fie că sunt metode la nivel diplomatic, fie că sunt metode la nivel practic, - să ajute populaţia de acolo şi, pe undeva, dacă doriţi, chiar să-i privilegieze, pentru că este o zonă de securitate şi este o zonă de risc.”
În opinia analistului, primejdia referendumului la Doroţcaia nu a trecut, mai ales, aminteşte Ion Tăbârţă, că la începutul săptămânii, liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a declarat că dacă sătenii care au iniţiat protestele în legătură cu organizarea unui referendum vor fi anchetaţi de autorităţile de la Chişinău, atunci Tiraspolul va reacţiona.
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.