O delegație a Adunării Populare de la Comrat a cerut marți autorităților de la Chișinău să introducă o cotă obligatorie de 5 locuri în Parlament pentru reprezentanții autonomiei găgăuze. Cererea le-a fost adresată deputaților de la Chișinău, în cadrul unui grup de lucru pentru aplanarea tensiunilor cu autonomia găgăuză. Unii parlamentari au spus că modificarea legislativă cerută de Comrat nu poate fi făcută până la alegerile parlamentare de la toamnă. Dar emisarii găgăuzi au amenințat că, în caz contrar, vor boicota alegerile. Detalii are Alla Ceapai, care s-a mai interesat ce ar însemna un asemenea boicot pentru legitimitatea parlamentarelor de la toamnă.
Preşedintele Comisiei juridice a legislativului de la Comrat Ivan Burgudji a declarat că în Găgăuzia ar putea avea loc un nou referendum privind boicotarea viitoarelor alegeri parlamentare, dacă legislativul de la Chişinău nu va modifica Codul Electoral astfel încât autonomia găgăuză să fie reprezentată în Parlament de 5 deputaţi aleşi de popor şi nu pe liste de partid. Vorbind după şedinţa grupului de lucru format din reprezentanţii legislativului de la Chişinău şi cel de la Comrat Ivan Burgudji a spus că deşi în actualul Parlament sunt deputaţi de etnie găgăuză ei reprezintă interese de partid, şi nu cele ale populaţiei din autonomie.
„Noi propunem să fie create în Găgăuzia două circumscripţii electorale. Având cotă noi vom avea posibilitatea să alegem şi să rechemăm singuri cei cinci deputaţi, care nu neapărat să fie de etnie găgăuză, dar să locuiască pe teritoriul autonomiei şi să reprezinte voinţa găgăuzilor. Dacă există voinţă acest lucru e foarte simplu de realizat. Dacă nu va fi introdusă cota până la viitoarele alegeri parlamentare ne rezervăm dreptul să facem un referendum la care să întrebăm poporul dacă mai are rost să participăm la alegeri. Dacă nu vom participa la alegeri viitorul parlament nu va avea legitimitate în raport cu autonomia găgăuză. ”
Preşedintele Parlamentului Igor Corman, la iniţiativa căruia a şi fost creat acest Grup de lucru, a evitat să comenteze modificarea legislativă cerută de Comrat. Şi liberal democratul Valeriu Streleţ a spus că e prea devreme să se discute despre acest lucru. Dar iată ce a declarat democratul Dumitru Diacov:
„Pentru alegerile care urmează nu este posibil să introducem astfel de modificări fiindcă şi Comisia de la Veneţia ne-a recomandat să nu ne implicăm în schimbarea legislaţiei. Deci este vorba de perspectivă, de a vedea cum privim lucrurile noi pentru viitor.”
Analistul politic Bogdan Ţârdea crede că e puţin probabil ca găgăuzii să obţină o cotă de reprezentare de 5 locuri în Parlament mai cu seamă într-un an electoral:
„Într-un an electoral nu se modifică codul electoral, cât de nobile nu ar fi intenţiile. Desigur că delegaţii găgăuzi şi-ar dori să aibă o cotă, dar în asemenea ecuaţie noi avem şi alte comunităţi etnice care tot ar putea pretinde la cote, de exemplu bulgarii, care reprezintă 3 la sută din populaţie, ruşii – 7%, ucrainenii – 10%. Atunci vom obţine un parlament fragmentat pe criterii etnice. Găgăuzii au dreptul să pretindă la asemenea lucru fiindcă există o practică, există democraţii în care grupurile etnice au cote. Însă găgăuzii şi aşa sunt reprezentaţi în Parlament, şi PLDM, şi PD, şi PCRM au deputaţi de etnie găgăuză.”
L-am întrebat pe analistul Bogdan Ţârdea cât de reprezentative vor fi alegerile parlamentare dacă autonomia găgăuză nu va participa la scrutin:
„Din punct de vedere formal, juridic, alegerile vor fi valide dacă vor participa 50+1 la sută din alegători. Din punct de vedere politic şi a legitimităţii politice aici pot să apară anumite întrebări. Ar putea crea anumite probleme politice viitoarei puteri oricare va fi aceasta. Anume pe acest lucru se mizează, întrucât observăm că elitele din Găgăuzia se distanţează de cadrul politic şi cel juridic al Republicii Moldova, inclusiv de vectorul extern. Am anumite dubii că găgăuzii se vor aventura în a boicota alegerile. Şi chiar dacă populaţia Găgăuziei nu va participa la vot oricum reprezentanţi ai găgăuzilor vor ajunge pe listele partidelor parlamentare, pe lista PLDM, PSRM, PCRM, PD, partide care şi în prezent au deputaţi de etnie găgăuză. Deci, în ambele cazuri găgăuzii nu pierd nimic.”
Reprezentanţii Adunării populare de la Comrat au mai cerut autorităţilor de la Chişinău să elimine divergenţele dintre legislaţia autonomiei şi cea naţională. De asemenea, au solicitat ca legea privind statutul special al Găgăuziei să fie ridicată la nivel constituţional. La şedinţa de astăzi a grupului de lucru comun din partea delegaţiei de la Chişinău au lipsit deputaţii comunişti.
Amintim că Grupul de lucru, care urmează să examineze problemele privind statutul special al Găgăuziei, a fost creat în luna martie la iniţiativa spicherului Igor Corman urmare a unor disensiuni dintre Chişinău şi Comrat acutizate de cele două referendumuri din luna februarie declarate ilegale de justiţie la care populaţia din autonomia găgăuză a optat pentru dreptul la autodeterminare şi pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală.
