De Paști, anul acesta, patriarhul Rusiei și cel al Kievului au ținut predici politice, sau politizate, în care fiecare a făcut din credința celuilalt o doctrină vrăjmașă…; și totuși și unul și celălalt sînt ortodocși...
Peisajul religios ucrainean e mult mai complicat decât cel din Moldova (sau din Macedonia).
In Moldova există o biserică ortodoxă ce ține de Moscova și una locală, autochefală. In Ucraina, însă, pe lângă puternicul catolicism și branșa greco-catolică, există nu două, ci trei biserici ortodoxe: cea supusă Moscovei, cea autocefală și cea a Patriarhatului de Kiev, creată abia acum 20 de ani, imediat după independență, și condusă din 1995 de patriarhul Filaret. Aceștia sînt considerați schismatici, folosesc doar limba ucraineană la slujbă și se consideră urmașii mitropolitului Petru Moghilă, sau Movilă, sfântul cărturar moldovean, a cărui familie a dat o serie de domnitori în Moldova și Valahia.
Ucraina are așadar trei biserici ortodoxe, iar cea supusă Moscovei privește în general cu suspiciune spre valorile occidentale, însă clerul a fost încurajat de exemplul Bisericii catolice poloneze, care în momentul aderării Poloniei la UE obținuse, de pildă, ca Polonia să nu fie obligată să aplice acordurile UE referitoare la legislația familiei. De Paști, așadar, patriarhii Filaret și Kiril, cel al Kievului și cel al Moscovei, au avut indirect vorbe grele unul față de celălalt și față de puterea din spatele celuilalt. Ortodoxia, deși prin definiție este doctrină universală, se arată astfel extrem de politizată.
