În această săptămână se împlinesc 200 de ani de când primele familii germane s-au stabilit pe teritoriul Basarabiei în urma colonizării. Viaţa coloniştilor germani, contribuţia lor la dezvoltarea localităţilor din Moldova şi, în general, o retrospectivă a acestei file a istoriei vor fi prezentate în cadrul unor expoziţii, lansări de cărţi şi conferinţe ştiinţifice organizate de Ambasada Germaniei la Chişinău, în perioada 10-15 mai. Detalii are Alla Ceapai:
Satul Marienfeld din raionul Cimişlia a fost fondat în urmă cu un secol de câteva familii de germani. Astăzi doar toponimul Marienfeld, în traducere din germană Câmpiile Mariei, mai face legătura cu acei locuitori şi acele vremuri, îmi spune primarul comunei Ialpujeni, din care face parte satul, Eremia Paşcaneanu:
„Practic toate casele sunt prefăcute deja, după sistemul nostru. Poate la câteva a fost păstrat fundamentul nemţesc, dar acoperişurile sunt în stil moldovenesc. O rămas o singură casă construită de nemţi, dar şi ea este deja pe cale de dispariţie. Casele le-au demolat, dar câteva beciuri construite de nemţi au mai rămas. Sunt beciuri de cărămidă, întrucât nemţii aveau două fabrici de cărămidă când lucrau aici. Cetăţenii noştri aveau ce învăţa de la ei. Ai noştri erau mai săraci ca nemţii. Ei aveau instrumente, agregate de prelucrat solul, dar ai noştri lucrau cu ziua în acei ani.”
Astăzi în sat nu a mai rămas nici un etnic german. Toate cele câteva sute de familii de nemţi care locuiau aici au părăsit satul în 1940 la ordinul lui Hitler şi Stalin. Imediat după plecarea lor, sovieticii au iniţiat colectivizarea şi au creat o gospodărie agricolă sătească, iar în 1965 au schimbat şi denumirea satului în Pervomaisc. Pe teritoriul actualului raion Cimişlia nemţii au locuit în trei sate, însă doar Marienfeld a revenit abia în 1990 la denumirea dată de fondatorii germani basarabeni. Eremia Paşcaneanu spune că prin felul în care este amenajat satul se deosebeşte de satele moldoveneşti.
„Nemţii aveau o gândire când amenajau satele, nu cum făceau moldovenii o casă la vale, alta la deal, una cu faţa la răsărit, alta – la apus. Toate casele erau într-o direcţie şi într-o linie. Se cunoaşte că e şoseaua prin centru. Este o diferenţă faţă de satele moldoveneşti sau bulgăreşti. Cele nemţeşti erau făcute cu o gândire spre viitor.”
Marienfeld este una din cele 150 de localităţi din Basarabia înfiinţate şi populate de coloniştii germani până în anul 1940, când urmare a pactului Ribbentrop Molotov, germanii basarabeni au fost strămutaţi. Mai bine de un secol în care au convieţuit în pace şi bună înţelegere alături de băștinași coloniştii germani au contribuit la prosperarea Basarabiei, spune profesoara Ute Schmidt de la Universitatea Liberă din Berlin, autoarea mai multor cărţi dedicate acestei minorităţi etnice, printre care şi volumul „Basarabia: Colonişti germani la Marea Neagră”, tradus şi în limba română. În opinia ei, cetăţenii moldoveni cunosc prea puţin despre această filă din istorie:
„Germanii au fost invitaţi în anul 1814 de către Ţarul Alexandru I să vină în Basarabia în calitate de colonişti pentru a valorifica pământurile acestei ţări. Ei reprezentau 3 la sută din populaţia băștinașă. În ucazul său, Alexandru I a precizat că are nevoie doar de oameni cuvioşi şi harnici, respectiv, aici au venit într-adevăr oameni care au adus aport la dezvoltarea ţării, în special la dezvoltarea agriculturii. Astăzi însă au rămas puţine urme de la coloniştii germani.”
Tocmai pentru a reaminti cetăţenilor moldoveni istoria de acum 200 de ani, Ambasada Germaniei la Chişinău va organiza mai multe evenimente culturale şi ştiinţifice care vor ilustra viaţa germanilor basarabeni, îndeletnicirile acestora şi urmele, inclusiv cele culturale, lăsate de germani. Bineînţeles, un loc aparte în cadrul acestor manifestaţii va reveni vieţii şi activităţii fostului primar de Chişinău de origine germană Carol Schmidt, care este considerat că a transformat Chişinăul într-o veritabilă capitală europeană. Ambasadorul Germaniei, Matthias Meyer, explică de ce este importantă cunoaşterea acestor realităţi:
„Istoria trebuie să ţi-o cunoşti şi să o accepţi. Noi ca germani cunoaştem că istoria are părţi pozitive şi negative. Iar aşezământul germanilor basarabeni este o parte bună a istoriei care trebuie cunoscută. Noi ne vedem, dacă pot spune aşa, ca o parte a identităţii voastre.”
Suita de evenimente organizată de Ambasada Germaniei va începe cu dezvelirea bustului ex-primarului de Chişinău Carol Schmidt în seara zilei de 10 mai, când în capitală vor fi marcate şi Zilele Europei.
