Linkuri accesibilitate

Al. Vershbow: „Suntem foarte îngrijoraţi de presiunea crescândă la care este expusă R. Moldova”


Alexander Vershbow la o conferință internațională la Cracovia în aprilie 2014
Alexander Vershbow la o conferință internațională la Cracovia în aprilie 2014

Un interviu cu adjunctul secretarului-general Nato în ajunul vizitei pe care o va întreprinde în R. Moldova.




Adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, va efectua
o vizita in Moldova in perioada 12-14 mai. In ajunul acestei vizite,
demnitarul NATO ne-a acordat un interviu in exclusivitate
.

Europa Liberă: Premierul moldovean Iurie Leancă a vorbit recent despre intenţia guvernului său de a-şi extinde parteneriatul cu NATO. Care este răspunsul NATO la această intenţie? Cum ar putea arăta un parteneriat mai strâns?

Alexander Vershbow:
„În primul rând, suntem foarte îngrijoraţi de presiunea crescândă la care este expusă în prezent Republica Moldova, prin prisma crizei crescânde între Rusia şi Ucraina, prin urmare este de înţeles intenţia autorităţilor de la Chişinău de a-şi extinde şi întări parteneriatul cu NATO.

De fapt, Republica Moldova este partener al Alianţei de la începutul anilor '90, deci relaţia noastră are o bază solidă. Vin în Republica Moldova pentru a înţelege în ce domenii ar fi interesat Guvernul de la Chişinău să ne fortificăm cooperarea. Până acum, de exemplu, am oferit asistenţă în cadrul reformei privind sistemul de apărare. În următorii ani ne putem concentra pe sporirea capacităţii de apărare a ţării. În acelaşi timp, vrem să ne arătăm şi sprijinul nostru politic, pledăm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a tuturor partenerilor noştri, mai ales în contextul evoluţiilor din Ucraina.”

Europa Liberă: Agresiunea rusă în Ucraina şi părerea aproape unanimă că Moldova ar putea fi următoarea ţinta a Kremlinului obligă Chişinăul să se gândească la sporirea capacităţii de apărare a statutului. Ce ar trebui să facă în primul rând pentru asta, cu exemplul ucrainean în faţă, adică a unui razboi diversionist dus de Moscova? Şi pe ce sprijin din partea NATO în această intenţie ar putea conta?

Alexander Vershbow:
„Desigur, provocările cu care se confruntă Republica Moldova nu ţin doar de capacitatea de apărare şi securitate. Ţările NATO precum şi omologii noştri din Uniunea Europeană sunt foarte interesaţi în a ajuta Republica Moldova să continuie procesul de reforme, pentru a consolida statutul de drept, dezvoltând reformele economice, astfel încât ţara să evolueze şi să continue relaţia reciproc avantajoasă cu Uniunea Europeană.

Desigur, orice stat suveran este interesat să-şi menţină capacitatea de a se auto-apăra, prin urmare NATO este gata să sprijine Ministerul Apărării şi Forţele Armate ca să-şi dezvolte o strategie pentru următorii ani, astfel încât ţara să îşi consolideze capacitatea de auto-apărare.”

Europa Liberă: E limpede ca NATO e incapabilă de a lua poziţie în Ucraina, sau în Moldova, în caz că ajunge şi ea ţintă a agresiunii ruse, întrucât Carta Alianței vorbeşte explicit de protejarea teritoriului țărilor membre, nu şi de cea a teritoriului ţărilor asociate. Totuşi, în contextul actual, când Rusia pare de neoprit, mulţi se întreabă la ce mai foloseşte NATO, dacă nu poate interveni în această situaţie?

Alexander Vershbow:
„Este adevărat că NATO, prin intermediul Tratatului de la Washington, oferă garanţii de securitate doar ţărilor membre ale Alianţei, dar asta nu înseamnă că NATO nu poate încerca să ajute ţările partenere, ca să-şi întărească capacitatea de apărare a ţării şi să-şi întărească instituţiile de apărare. Deci, în acest sens putem ajuta Republica Moldova. În acelaşi timp, criza din Ucrainei afectează Republica Moldova şi alţi vecini ai Federaţiei Rusă.

Oricum, această criză nu are o soluţie militară, soluţia trebuie găsită pe căi politice, prin urmare NATO este parte a efortului internaţional pentru a continua presiunea asupra Rusiei, astfel încât autorităţile să se abţină de la destabilizarea în continuare a situaţiei din Ucraina şi să se conformeze angajamentelor internaţionale asumate. Şi să-şi trateze vecinii cu respect, inclusiv să ţină cont de suveranitatea şi integritatea fiecăre ţări în conformitate cu acordurile internaţionale.”

Europa Liberă: În ce măsură sunt ameninţate membrele estice ale NATO la ora actuală? În ce condiţii ar putea totuşi interveni NATO ca să oprească agresiunea Rusiei? Doar dacă va exista o agresiune împotriva vreunui stat membru?

Alexander Vershbow:
„Desigur, angajamentele noastre ne obligă să ne apărăm membrii şi în prezent întreprindem un şir de măsuri pentru a ne reasigura partenerii că nu există nicio ambiguitate în privinţa angajamentelor pe care ni le-am asumat. În acelaşi timp, facem tot ce putem pentru a susţine Ucraina, pentru a susţine Republica Moldova şi alţi vecini, care sunt sub riscul de a fi implicaţi în actuala criză. Ne menţinem prezenţa în Europa de Sud-Est, inclusiv prin intermediul navelor NATO care vin pe Marea Neagră. Desigur, angajamentul nu este la fel de puternic ca în cazul ţărilor membre, însă noi încercăm să transmitem mesajul că susţinem integritatea teritorială şi suveranitatea tuturor vecinilor Federaţiei Ruse şi vom face presiuni în continuare astfel încât Rusia să se conformeze la obligaţiunile internaţionale asumate.”

Europa Liberă: Care e diferenţa între sprijinul din partea NATO pe care poate conta un stat membru, precum e România, de exemplu, şi un stat partener precum e Moldova?

Alexander Vershbow:
„Diferenţa este una clară: noi avem o responsabilitate exclusivă de a apăra teritoriul şi populaţia ţărilor membre, asta facem în prezent, încercăm să ne reînoim planurile de apărare, facem exerciţii militare, astfel încât să fie foarte clar că garanţiile noastre de apărare sunt credibile. Ţările partenere nu beneficiază de garanţii exclusive de apărare, însă în continuare încercăm să le consolidăm capacităţile de apărare, încercăm să extindem dialogul politic. Sprijinul politic este unul foarte clar şi este împărtăşit şi de partenerii noştri din Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Îşi mai imagineaza cineva la NATO acum că ţări precum Ucraina, Georgia sau Moldova ar putea fi primite vreodată în Alianţă? Aţi putea spune că uşile rămân deschise, dar totuşi înţelegerea celor mai mulţi este că aşa ceva nu se mai poate întâmpla?

Alexander Vershbow:
„Politica „uşilor deschise” este una fundamentală şi se regăseşte în Tratatul de bază, adoptat în anul 1949. De la finele Războiului rece am primit în Alianţă alţi 12 noi membri. La început şi pentru ei această posibilitate părea un vis care, totuşi, a devenit realitate. Prin muncă grea şi reforme, ţările au ajuns la standardele noastre şi au reuşit să devină membre NATO.

Politica „uşilor deschise” este în continuare valabilă şi în prezent avem patru ţări aspirante active care îşi doresc să devină ţări membre NATO. Desigur, Ucraina, care în trecut a fost chiar candidată pentru aderare, a decis în urmă cu patru ani să-şi schimbe politica. Este dreptul fiecărui guvern să decidă acest lucru, iar Alianţa respectă acest drept. În cazul Moldovei, neutralitatea ţării este declarată în Constituţie, prin urmare Moldova nu a fost niciodată interesată de a deveni membră NATO, însă putem coopera în continuare, pentru a întări capacitatea ţării de auto-apărare.

De fapt, avem relaţii de cooperare şi cu alte ţări neutre cum sunt: Suedia, Findalnda sau Austria. Ideea principală este că respectăm libertatea fiecărei ţări de a-şi alege aranjamentele de securitate. Este un principiu pe care s-a obligat să-l respecte şi Federaţia Rusă, dar nu să marcheze linii roşii când vine vorba de prezenţa NATO în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ce se va întampla cu regiunea transnistreană dacă Rusia va reuşi să decupeze într-un final regiunile de sud şi de est ale Ucrainei şi să le transnistrizeze sau chiar să le anexeze? Ucraina vede în regiunea transnistreană acum un pericol şi pentru ea, şi pentru Moldova. Dar pentru Europa este regiunea transnistreană un pericol?

Alexander Vershbow:
„NATO nu este direct implicată în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, însă urmărim cu atenţie situaţia. Noi depunem eforturi pentru a fi găsite soluţii paşnice atât în cazul regiunii transnistrene, cât şi în cazul altor aşa numite „conflicte îngheţate”. Principiul cheie este ca toate ţările incluse în dialog, inclusiv Rusia, să respecte intergritatea teritorială şi suveranitatea ţării. Am avea o poziţie negativă dacă s-ar depune eforturi pentru a apropia regiunea transnistreană de Federaţia Rusă. Dar, să nu speculăm pe ce ar putea să se întâmple.

Cred că este important ca procesul politic să continuie, astfel încît toate ţările să respecte integritatea teritorială a Republicii Moldova. Abia aştept să vizitez ţara săptămâna viitoare şi sunt încântat că voi avea întâlniri cu toţi liderii Guvernului, cu speakerul Parlamentului, dar şi liderul Partidului Comuniştilor, astfel încât să înţeleg mai bine situaţia din Republica Moldova, pentru a vedea cum putem consolida parteneriatul între NATO şi Moldova. De asemenea, pentru a aduce mai multă înţelegere despre ce reprezintă NATO şi asupra faptului că este posibil pentru o ţară ca Republica Moldova, care este o ţară neutră, să aibă parte de un partneriat profund şi reciproc avantajos cu NATO şi astfel să contribuie la securitatea din regiune.

Suntem foarte încântaţi de faptul că Republica Moldova contribuie cu trupe în misiunea NATO din Kosovo. Pentru noi e un semn că fiind o ţară mică, care înfruntă provocări regionale, Republica Moldova este un stat responsabil şi îşi aduce contribuţia la consolidarea păcii şi stabilităţii din regiune, inclusiv în Balcanii de Est. În concluzie: astăzi avem un parteneriat bun şi aşteptăm să îl consolidăm în viitor.”
XS
SM
MD
LG