Biroul Naţional de Statistică ne-a informat deunăzi că în 2013, în R. Moldova, au decedat 38060 de oameni. Şi cifra asta ar trebui chipurile să ne însufleţească, s-a auzit o voce doctă, căci numărul morţilor din 2013 e cu 1500 mai mic decît în 2012. Am avea de-a face chipurile cu un trend descrescător.
Mărturisesc că pe mine nu mă convinge deocamdată observaţia asta. Mă gîndesc că direcţia în care o ia mortalitatea nu poate fi constatată în baza unui an. Ar fi logic să mai aşteptăm vreo 5-6 ani şi să tragem concluzii optimiste doar dacă de fiecare dată vom avea tot mai puţini morţi. Aşa însă faptul sus-pomenit e îmbucurător, dar nu foarte concludent. Căci peste un an, Ferească Dumnezeu!, am putea să avem mai mulţi decedaţi.
Şi asta pentru că acelaşi Birou Naţional de Statistică ne spune că nu s-au schimbat aproape deloc cauzele care provoacă decesele. La fel ca şi în anii precedenţi cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri mor din cauza bolilor aparatului circulator, a tumorilor şi a bolilor aparatului digestiv. Şi dacă bolile cele mai grave rămîn la fel de răspîndite de ce să fim foarte optimişti?
Şi mai e ceva. Trendul acesta descrescător, semnalat de vocea doctă, ar putea fi o simplă urmare a faptului că tranziţia nemiloasă i-a frînt deja pe cei mai slabi şi neputincioşi. Şi se pare că acum au rămas numai cei mai puternici care se încăpăţînează să trăiască. Nu ştiu dacă o statistică din această perspectivă e posibilă, dar impresia mea e că anii neguroşi ai tranziţiei au răpit prematur vieţile multor moldoveni. Aşa că povestea asta cu trendul descrescător al mortalităţii e complicată.
