Polonia a oferit un credit de 100 de milioane de euro Republicii Moldova pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar. Un acord fost semnat, ieri, la Varşovia în cadrul vizitei delegaţiei guvernamentale moldoveneşti în frunte cu premierul Iurie Leancă, care a participat la Reuniunea anuală a Guvernatorilor BERD. Potrivit autorităţilor moldovene, împrumutul este acordat în condiţii avantajoase pentru o perioadă de 25 de ani cu o rată anuală de 0,15 la sută. Deşi, deocamdată, se ştiu prea puţine despre cum vor putea beneficia de aceste credite, antreprenorii agricoli din Moldova îşi pun mari speranţe în ele.
Acordul, care prevede oferirea împrumutului de 100 de milioane de euro din partea Poloniei, urmează să fie ratificat de Legislativul de la Chişinău, ca ulterior agricultorii să poată accesa aceste fonduri, destinate în special pentru procurarea tehnicii agricole moderne. Ca să beneficieze de aceste credite antreprenorii moldoveni vor trebuie să încheie contracte cu omologi din Polonia. Şi asta pentru că cel puţin 60% din împrumut urmează a fi cheltuit pentru echipamente agricole poloneze.
Vestea bună pentru antreprenorii agricoli moldoveni este că vor putea accesa aceste credite direct şi nu prin intermediul băncilor moldovene, spune preşedintele producătorilor agricoli Alexandru Slusari: „Am înţeles de la ministerul agriculturii că în acest proiect băncile nu vor fi implicate. Vor fi oferite echipamente, materiale de construcţie pentru ferme şi alte utilaje în rate, fără implicarea sectorului bancar.
La noi se vorbeşte foarte mult că avem multe proiecte, dar aproape toate proiectele se confruntă cu sistemul nostru bancar, care este unul parazitar şi care diminuează importanţa acestor proiecte prin condiţiile impuse de băncile autohtone privind gajul şi dobândă, peste dobândă.”
Potrivit acordului cea mai mare parte a resurselor financiare va reveni antreprenorilor din zootehnie, în special producătorilor de carne, de lapte şi de ouă. Şi asta pentru că sectorul zootehnic ar fi cel mai vulnerabil spune Alexandru Slusari: „Noi, în zootehnie avem cel mai mare handicap, întrucât după anii '90 cel mai mult a fost afectat anume acest sector. Complexele mari moştenite de la Uniunea Sovietică nu au rezistat în condiţiile economiei de piaţă şi au fost primele distruse. Am avut pierderi mari în sectorul zootehnic plus şi secetele din ultimii zece ani şi-au lăsat amprenta negativă în dezvoltarea acestui sector. Dacă în alte sectoare am avut progrese, chiar dacă modeste, atunci în sectorul zootehnic am avut doar regrese.”
Întrucât în Moldova nu există ferme sau abatoare care să certifice exportul cărnii de pui, ovină sau porcină pe piaţa europeană, cea mai mare parte din împrumut va fi destinată pentru modernizarea fermelor de animale şi a unităţilor de procesare a cărnii şi laptelui, dar şi pentru construcţia de abatoare moderne.
Deocamdată nu este limpede după ce criterii vor fi selectaţi beneficiarii acestui împrumut mi-au spus mai mulţi antreprenori. Directorul întreprinderii Avicola Moldova, Ion Bâzgu trage oarecum plapuma de partea sa considerând că cel mai raţional ar fi să se investească în avicultură, întrucât e cea mai competitivă ramură din sectorul zootehnic:
„Numai din avicultură putem să mizăm pe exportul producţiei. În rest nu putem miza, fiindcă efectivul de vaci se găseşte în gospodăriile de fermieri câte cinci, zece sau 20 de vaci, dar şi porcinele pentru aprovizionarea ţării cu carne. Avicola poate să permită exporturi până la 200 de milioane anual. Avicola poate să permită şi exportul de carne dacă va fi modernizată. Ar fi binevenit să fie alocaţi bani pentru crearea centrelor de reproducere, pentru că nu are rost să aducem toată viaţă pui de o zi şi ouă incubabile din toată Europa. În al doilea rând, noi nu avem nici un abator care să corespunde standardelor europene pentru sacrificarea păsărilor.”
Preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine, Pintilie Bulgaru, spune că autorităţile nu au oferit informaţii antreprenorilor moldoveni despre acest credit, despre care a aflat din presă. El îşi exprimă speranţa că printre beneficiari vor fi selectaţi şi colegii săi de ramură: „Vrem să ne urcăm pe scara industrializării producerii, ca totuşi fermele să fie mecanizate, adică producţia să fie prelucrată mecanizat. În afară de asta ne dorim ca producţia mă refer, în special, la laptele de ovină şi de caprină să fie colectat, prelucrat şi realizat parţial pe piaţa noastră, dar mai cu seamă pe piaţa europeană.”
Potrivit acordului din creditul de 100 de milioane de euro urmează a fi construite şi depozite pentru păstrarea legumelor, linii pentru ambalarea acestora, iar o parte din resursele financiare vor fi destinate modernizării sectorului apicol şi piscicol.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, creditul acordat de Polonia va contribui şi la punerea în aplicare a prevederilor Acordului de Asociere care urmează a fi semnat pe 27 iunie.