Europa Liberă: Corneliu Coposu a fost adesea găzduit în programele Europei Libere. În grupajul realizat de Ileana Giurchescu din fonoteca de aur a postului nostru de radio îl veţi putea auzi pe Corneliu Coposu, făcând consideraţii pe teme foarte diverse. Să-l ascultăm, mai întâi, rostind un credo creştin-democrat.
Corneliu Coposu: „Cert este că sfârşitul de mileniu, de care ne despart numai şapte ani, va fi creştin-democrat. Deci, eu merg înainte pe susţinerea concepţiei creştin-democrate, care este concepţia viitorului şi care, deocamdată, controlează majoritatea executivelor din ţările democratice occidentale şi care, la sfârşitul acestui mileniu, va fi universal extinsă în toate ţările civilizate.”
Europa Liberă: Revenind la actualitatea postdecembristă, la trei ani după revoluţie, domnul Coposu caracteriza în aceste cuvinte starea societăţii româneşti.
Corneliu Coposu: „Nu se poate contesta că o mare parte din avatarurile cu care e confruntată societatea românească astăzi se datorează celor 45 de ani de dominaţie comunistă. Însă nu e mai puţin adevărat, şi ţin să subliniez acest lucru, că ultimii trei ani şi jumătate de guvernare neocomunistă au fost aproape în egală măsură dezastruoşi pentru încadrarea României în instituţiile europene şi pentru posibilităţile noastre de redresare.”
Europa Liberă: Liderul ţărănist a încercat mereu să clarifice atitudinea sa şi a partidului pe care-l conducea faţă de fosta nomenclatură comunistă şi faţă de foştii membri de partid, încercând să spulbere mitul partidului revanşard, creat de putere.
Corneliu Coposu: „Am făcut o delimitare precisă între nomenclatura vinovată de crime şi de abuzuri grave împotriva populaţiei şi între foştii membri ai Partidului Comunist, pe care noi nu-i considerăm comunişti, îi considerăm, pur şi simplu, cotizanţi la un partid, a căror adeziune a fost justificată prin interesul de a-şi prezerva situaţia în societate sau în serviciu, de a-şi pune la adăpost familia, de a-şi asigura copiii, chiar de a putea avansa pe scara ierarhică a propriei profesiuni.
Unele adeziuni erau determinate de frica, pur şi simplu, de a nu fi îndepărtaţi din serviciu oamenii. Foarte mulţi dintre aceşti aderenţi la Partidul Comunist, disperaţi de lipsa de perspective, au crezut că intrând în partid, cel puțin, îşi asigură o existenţă mizeră, pe care altfel ar risca-o să o piardă şi au devenit membri de partid, participând, desigur, cu reticenţe şi uneori cu înjurături la şedinţele obligatorii, care n-au avut nici cea mai mică adeziune la ideologia comunistă.
Noi nu-i socotim pe aceşti cotizanţi ai Partidului Comunist, pe aceşti foşti deţinători de carnete roşii ca oameni izbiţi de capitis diminutio în societatea românească. Sunt egali cu noi. Nu ne încăierăm, nu avem nimic împotrivă, nu urmărim nimic şi în niciun chip pe foştii membri ai Partidului Comunist, iar pe cei care s-au făcut vinovaţi de crime îi va judeca justiţia, în sarcina căreia urmează să cadă cercetările abuzurilor şi ale vinovăţiilor pentru dezastrul ţării.”
Europa Liberă: Necesitatea creării unui stat de drept a fost o preocupare permanentă a lui Corneliu Coposu, efort în care tineretul urma să joace un rol determinant.
Corneliu Coposu: „Eu concep instaurarea statului de drept în România cu reforma legislativă radicală, cu schimbarea tuturor legilor comuniste, care au caracter marxist-leninist şi care trebuiesc înlocuite cu legi democratice, în frunte cu Constituţia, pe care eu o numesc Constituţie fesenistă.
De când există istoria, toate momentele cruciale ale trecutului nostru au înregistrat pionieratul generaţiei tinere. Niciun fel de răsturnare nu s-a făcut fără prezenţa generaţiei tinere. Totdeauna tineretul, şi în special tineretul universitar, şi-a dovedit generozitatea, şi-a dovedit concepţia progresistă şi patriotismul, mergând, ducând drapelul tuturor mişcărilor hotărâtoare pentru momentele cruciale ale istoriei noastre. Chiar revoluţia din 22 decembrie 1989 a fost făcută, aş putea să spun, aproape exclusiv de generaţia tânără. Este normal ca generaţia tânără să fie preocupată de politică. Generaţia tânără, spre deosebire de noi, care ne-am trăit traiul, militează pentru propriul ei viitor.”
Europa Liberă: Rolul Convenţiei Democratice, retragerea unor partide din convenţia pe care o crease şi atitudinea faţă de partidele extremiste au fost tema uneia din ultimele emisiuni ale postului nostru de radio la care a participat liderul ţărănist.
Corneliu Coposu: „Toate formaţiunile politice şi civice care au intrat şi-au păstrat identitatea proprie, practica şi strategia proprie. Adică participarea la Convenţia Democratică nu a afectat cu nimic identitatea formaţiunilor componente, doar că toate, împreună, au acceptat nişte norme care erau pe calapodul propriilor doctrine, care nu se opuneau la ideologia lor şi care erau numitor comun pentru constituirea unei alianţe.”
Radu Călin Cristea: Ați ascultat fragmente din declarații și interviuri, făcute la solicitarea Europei Libere de Corneliu Coposu.
