Curtea a declarat ca fiind contrară Constituţiei legea PLDM votată în parlament la începutul lunii aprilie, prin care se elimina termenul de prescripţie, făcând posibilă tragerea la răspundere penală a vinovaţilor indiferent de câţi ani au trecut de la acele evenimente. Detalii are Alla Ceapai.
Magistraţii au găsit întemeiat argumentul autorilor sesizării, un grup de deputaţi comunişti, că nu poate fi aplicată retroactiv cazurilor din aprilie 2009 legea care anulează termenul de prescripţie pentru infracţiunile comise prea demult pentru a mai fi pedepsite. Decizia magistraţilor este definitivă. Prin urmare, cei care au torturat tinerii în aprilie 2009, au comis neglijenţă, abuz de putere sau de serviciu în timpul violenţelor de atunci nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală. Şi asta pentru că aceste infracţiuni sunt considerate nu foarte grave în lege şi nu pot fi pedepsite după 5 ani de la săvârşire. Asta nu înseamnă însă că toţi cei care se fac vinovaţi de violenţele din aprilie 2009 vor scăpa de pedeapsă penală, spune deputatul comunist Igor Vremea, unul dintre autorii sesizării:
„Este vorba de o anumită categorie de infracţiuni numai. Noi avem termen de prescripţie în dependenţă de gradul de pericol social al infracţiunilor. Pentru unele e 2 ani, pentru altele – 5 ani, dar pentru restul sunt mai mari de la 10 la 25 de ani, în dependenţă de gradul de vinovăţie. Nu văd care ar fi problema elucidării tuturor evenimentelor şi tragerea la răspundere.”
Decizia Curţii a fost salutată de juriştii care apără victimele din aprilie 2009. Avocaţii de la bun început au criticat legea declarată neconstituţională considerând-o prea întârziată. Iată ce ne-a spus avocata Natalia Moloşag care apără în instanţă mai multe victime din timpul protestelor anticomuniste din aprilie 2009:
„Noi, avocaţii, din start am spus că este o lege populistă, de interes politic şi nu social. Din start am spus că această lege nu poate schimba situaţia dosarelor din 7 aprilie în cele în care deja a expirat termenul de prescripţie. Întrucât ceea ce înăspreşte pedeapsa nu are putere retroactivă. Acesta a şi fost motivul pentru care a fost declarată neconstituţională legea.”
Natalia Moloşag sugerează că autorităţile de la Chişinău, mai cu seamă instituţiile de drept, ar mai avea timp să demonstreze că sunt cu adevărat interesate să tragă la răspundere penală pe cei vinovaţi grăbind investigarea cazurilor de infracţiuni grave, pentru care termenul de prescripţie deocamdată nu a expirat:
„Mai sunt cazuri legate de abuz de serviciu şi de neglijenţă în serviciu care sunt calificate ca infracţiuni grave. Sunt mulţi care figurează în calitate de inculpaţi anume pe asemenea situaţii. Dacă statul şi instanţele de judecată nu se grăbesc să examineze aceste cauze în termen riscăm şi pe aceste cauze să intervină prescripţia.”
Legea declarată neconstituţională care făcea posibilă tragerea la răspundere penală a torţionarilor din aprilie 2009 a fost propusă de liberal democraţi şi adoptată cu câteva zile înainte de comemorarea celor 5 ani de la acele tragice evenimente. Deputatul liberal democrat Veaceslav Ioniţă, unul din autorii legii, ne-a spus că regretă decizia Curţii, întrucât adevărul din 7 aprilie trebuie elucidat, iar vinovaţii – traşi la răspundere. Reprezentanţii societăţii civile şi unii politicieni în repetate rânduri au afirmat că dacă era voinţă politică autorităţile de la Chişinău demult identificau organizatorii tulburărilor din aprilie, pentru care aproape nimeni nu a fost pedepsit şi care s-au soldat cu cel puţin un deces (tânărul Valeriu Boboc).
