Magistraţii CC confirmă legalitatea modificărilor aduse Codului Electoral

Deputații socialiști Igor Dodon și Igor Ceban au încercat în zadar să facă legală votarea unor probleme de interes național - ca politica externă a țării - la referendumuri locale. Curtea Constituțională a decis astăzi, răspunzând sesizării celor doi, că asemenea teme „mari” rămân tabu pentru regiuni.

Magistraţii Curţii Constituţionale au confirmat legalitatea modificărilor introduse în Codul Electoral, după referendumurile organizate în autonomia găgăuză, în luna februarie a acestui an, modificări ce au stabilit în ce subiecte se poate pronunţa un contingent regional al populaţiei.

Cum se măsoară altitudinea acestor subiecte? Foarte simplu: la un plebiscit local pot fi supuse la vot probleme ce ţin doar de competenţele legale ale autorităţilor din comunitate.

Activiştii socialişti au încercat să conteste această plafonare. În motivarea sesizării, juristul PSRM, Maxim Lebedischi, a spus că aceste schimbări sunt în contradicţie cu dreptul cetăţeanului de a se exprima liber şi a aduce la cunoştinţa autorităţilor lucrurile care îl afectează direct:

„Prin modificările operate la Codul electoral la asta s-a tins, ca cetăţeanul să se poată expune doar la ceea ce este în competenţa administraţiei publice locale din punct de vedere a legii. Adică, dacă primăria sau raionul nu are ceva în competenţa lor, dar aceasta vizează în mod direct localitatea, cetăţeanul este limitat în dreptul său de a se expune pe această problemă, cu toate că ea este una esenţială şi importantă pentru localitate.”

În timpul dezbaterilor, magistraţii au insistat să afle la ce bun să se petreacă asemenea plebiscite, din banii cetăţenilor, dacă ele vor avea doar valoare consultativă, după cum au indicat şi autorii sesizării.
În opinia judecătorului Victor Popa, nevoile oamenilor pot fi aduse la urechea guvernanţilor şi pe calea cercetărilor sociologice: „De ce nu se poate de aflat opiniile oamenilor prin sondaje sociologice, este o ştiinţă. Pentru că referendumul nu este pur şi simplu o măsurătoare, o opinie, că în rezultatul referendumului trebuie de luat o decizie. Deci, poftim sondaje, aflaţi opinia din localitatea cutare şi aceste opinii trebuie să fie luate în consideraţie când factorii de decizie iau decizii, poftim, de ce referendum.”

Iurie Cojocaru, consultat în direcţia juridică a Parlamentului susţine că de fapt, aşa-zisele restricţii în organizarea referendumurilor locale sunt menite să evite interpretările şi arată clar care sunt limitele legale pe care trebuie să le respecte autorităţile legale:

„Legiuitorul nu a făcut decât să respecte articolul 3, alineatul 2 care din Legea privind actele legislative care prevede că actul legislativ, pe lângă legalitate, accesibilitate, trebuie să respecte şi condiţia preciziei. De ci noi nu vedem, prin această concretizare ce prevederi au fost atinse. Conceptul autonomiei locale, este definit de Carta Europeană a autonomiei locale. În viziunea noastră, expresia „dreptul şi capacitatea efectivă ale colectivităţilor locale de a rezolva şi a gira în cadrul legii” presupune că legiuitorul va stabili prin lege competenţele autorităţilor publice locale şi limitele acestora.”

După referendumurile declarate ilegale din Găgăuzia, socialiştii au lansat iniţiativa de a organiza asemenea acţiuni în toate raioanele ţării, blocate mai apoi prin modificările introduse în codul electoral.
Pentru acele schimbări, dar şi decizia de azi a Curţii, deputatul Ion Ceban, suspectează implicarea guvernării:
„După ceea ce s-a întâmplat astăzi reconfirm încă o dată în plus că nu este o Curte Constituţională, este un oficiu de executare a unor comenzi politice. Ei lucrează împotriva Moldovei şi împotriva oamenilor care trăiesc în Republica Moldova.”
Liderul socialiştilor, Igor Dodon, care este şi unul din autorii sesizării respinse de Curte, intenţiona să întrebe cetăţenii dacă „consideră că problemele locale ar putea fio soluţionate de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală?” Această iniţiativă a fost comentată acid de experţi, întrucât, la părerea lor ar putea provoca doar dezbinare în societate.